„Extratereştrii alcătuiţi din plasmă” ar putea locui în interiorul „norilor negri cosmici”, cred cercetătorii
Pe Terra viața este organică. Acesta este compusă din molecule organice, alcătuite din compuși de carbon, excluzând carbonații și dioxidul de carbon. Cu toate acestea, fizicienii cred că este foarte posibil să existe forme de viață anorganice în alte părți din Univers.
În 1959, renumitul astronom și cosmolog de la Cambridge, Fred Hoyle, a publicat fascinanta carte SF „The Black Cloud”, adică „Norul negru”. În cartea sa, Hoyle descrie ce se întâmplă atunci când un grup de oameni de știință încep să urmărească sosirea unui nor enorm de gaze care intră în sistemul nostru solar și amenință să distrugă cea mai mare parte a vieții pe Pământ, prin blocarea radiației Soarelui. O examinare mai atentă a norului negru arată că el este, de fapt, un super-organism, mai inteligent ca oamenii de câteva ori, care este surprins să găsească forme inteligente de viață pe o planetă solidă. Când astronomii întreabă norul cum a apărut ca şi formă de viață, acesta răspunde că el a existat dintotdeauna.
Această carte SF ne duce la posibilitatea ca astfel de forme complexe de viață să poată exista undeva în Univers, nu numai în literatura science fiction, ci și în realitate. În eseul său, „Este viaţa analogică sau digitală?” Freeman Dyson de la Institutul de Studii Avansate de la Princeton sugerează că o formă analogică a vieții, cum ar fi norul negru al lui Hoyle, se adaptează mai bine temperaturilor scăzute, deoarece un nor își poate extinde memoria fără a limitat de creșterea scării sale liniare. El își ia energia din gravitație sau din lumina stelelor și dobândește substanțe nutritive chimice din praful interstelar natural. În loc să aibă un sistem nervos, norul prezintă o rețea de semnale electromagnetice cu rază lungă de acțiune care transmit informații și astfel își coordonează activitățile. Ca și viața bazată pe siliciu, norul negru se poate adapta temperaturilor scăzute. Cererea sa de energie va scădea odată cu scăderea temperaturii.
V.N. Tsitovic de la Institutul de Fizică Generală, Academia Rusă de Științe din Moscova și specialiştii de la Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră din Garching (Germania) și cei de la Universitatea din Sydney (Australia) au studiat comportamentul amestecurilor complexe de materiale anorganice dintr-o plasmă. Plasma este în esență cea de-a patra stare a materiei, în afară de cele solidă, lichidă și gazoasă.
Până acum, fizicienii au presupus că n-ar putea exista organizare într-un astfel de nor de particule. Cu toate acestea, Tsitovic și colegii săi au demonstrat, folosind un model de calcul al dinamicii moleculare, că particulele dintr-o plasmă pot fi supuse unei auto-organizări, deoarece încărcăturile electronice devin separate și plasma devine polarizată. Acest efect are ca rezultat apariţia de fibre microscopice de particule solide, care se răsucesc în forme de structuri elicoidale. Aceste fibre elicoidale sunt încărcate electronic și sunt atrase între ele.
Destul de bizar, dar aceste fibre elicoidale interacționează într-un mod asemănător cum o fac moleculele biologice, cum ar fi ADN-ul si proteinele, spun cercetătorii. Ele se pot, de exemplu, divide sau bifurca, pentru a forma două copii ale structurii inițiale. Aceste structuri noi pot, de asemenea, interacționa pentru a induce schimbări în vecinătatea lor și pot chiar să evolueze în mai multe structuri, deoarece cele mai puțin stabile se descompun, rezultând astfel cele mai potrivite structuri din plasmă.
Deci, s-ar putea ca grupurile elicoidale formate în praful interstelar să fie vii? „Aceste structuri complexe, auto-organizate, prezintă toate proprietățile necesare pentru a le califica drept candidate la materiile vii anorganice”, spune Tsitovic. „Ele sunt autonome, se reproduc și evoluează”.
Aşadar, viața extraterestră poate fi mai ciudată decât îndrăznim să ne imaginăm.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Pe Terra viața este organică. Acesta este compusă din molecule organice, alcătuite din compuși de carbon, excluzând carbonații și dioxidul de carbon. Cu toate acestea, fizicienii cred că este foarte posibil să existe forme de viață anorganice în alte părți din Univers.
