Experimentul Asch, experimentul care arată cum individul se lasă manipulat de opiniile greşite ale unui grup
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în următoarea situaţie: participaţi la un test psihologic şi la o anumită dată, 7 persoane ca tine, care credeţi că sunt ca şi dvs. participante, vin şi ele la experiment şi vă aşezaţi împreună în jurul unei mese. Dar nu ştiţi un lucru: dvs. sunteţi singurul participant real la acest experiment, căci ceilalţi 7 sunt înţeleşi cu experimentatorul să dea anumite răspunsuri.
Experimentatorul ajunge în sală şi vă spune că urmează să participaţi la un test privind judecăţile vizuale. El plasează două cărţi în faţa dvs. Cartea din stânga conţine o singură linie verticală, iar cea din dreapta 3 linii verticale de dimensiune variabilă. Experimentatorul vă roagă pe toţi să alegeţi care din cele 3 linii din cartea din dreapta se potriveşte cu lungimea liniei de pe cartea din stânga. Sarcina este repetată de câteva ori, cu diferite cărţi.
Dar, în unele ocazii, restul de „participanţi” aleg în mod unanim şi intenţionat cartea greşită. E clar că ei greşesc şi toţi dau răspunsuri greşite. Dvs. ce faceţi, fiind ultimul care trebuie să dea răspunsul? Vă aliniaţi la opinia majorităţii sau veţi rămâne la propria poziţie şi vă veţi încredere în proprii ochi?
Pornind de la această idee, în anul 1951, Solomon Asch (1907-1996), mare psiholog american şi pionier în domeniul psihologiei sociale, a condus un experiment prin care a vrut să investigheze pânâ la ce limită presiunea exercitată de un grup majoritar poate influenţa o persoană să se conformeze grupului.
Astfel, el a pus un participant naiv într-o sală, împreună cu alte 7 persoane înţelese dinainte cu experimentatorul. Aceste 7 persoane s-au înţeles dinainte ce răspunsuri să dea. Participantul real bineînţeles că nu ştia acest lucru şi credea că şi ceilalţi 7 participanţi sunt participanţi reali la experiment, ca şi el. Au urmat 18 seturi de întrebări uşoare, la care răspunsurile logice erau evidente pentru orice persoană. Din cele 18 întrebări, cei 7 participanţi înţeleşi cu experimentatorul au dat răspunsuri greşite în mod intenţionat în 12 cazuri. Asch era interesat să observe cum se conformează participantul real opiniei majorităţii.
Asch a măsurat de câte ori fiecare partipant se conformează opiniei majorităţii. În medie, cam 1/3 din participanţi s-au conformat cu opinia greşită a majorităţii. Din cele 12 răspunsuri-capcană greşite, circa 75% din participanţii reali la experiment s-au conformat cel puţin o dată, iar 25% nu s-au conformat niciodată.
De ce participanţii reali s-au conformat opiniei greşite a grupului? Atunci când au fost intervievaţi după experiment, o mare parte din ei au spus că ştiau că răspunsul pe care îl dau este unul greşit, dar au ales să meargă alături de majoritatea grupului, pentru a nu fi ridiculizaţi sau consideraţi a fi ciudaţi. Doar o mică parte din participanţii reali chiar credeau că opiniile grupului chiar sunt corecte. În concluzie, oamenii se conformează din două motive: pentru că vor să aparţină de grup (influenţa normativă) şi pentru că ei cred că grupul este mai bine informat (influenţa informaţională).
În concluzie, dacă am extinde acest experiment la scara unei populaţii, am observa că mulţi dintre oameni vor fi influenţaţi de opiniile unui grup majoritar sau care iese în evidenţă în societate, chiar dacă ştiu că soluţiile sau opiniile grupului nu sunt neapărat bune. Acest lucru s-a întâmplat şi cu fasciştii care au venit la putere în Germania în anul 1933, în urma unor alegeri libere. O parte din populaţia germană chiar dacă credeau că fasciştii nu reprezintă soluţia bună pentru naţiune, totuşi s-au alăturat curentului sau modei din acea perioadă. Iată mimetismul social pe care eu îl urăsc cel mai mult. Om fi noi fiinţe sociale, dar de ce nu avem puterea să ne susţinem şi opiniile proprii? De ce tot timpul trebuie să-i copiem pe alţii?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în următoarea situaţie: participaţi la un test psihologic şi la o anumită dată, 7 persoane ca tine, care credeţi că sunt ca şi dvs. participante, vin şi ele la experiment şi vă aşezaţi împreună în jurul unei mese. Dar nu ştiţi un lucru: dvs. sunteţi singurul participant real la acest experiment, căci ceilalţi 7 sunt înţeleşi cu experimentatorul să dea anumite răspunsuri.
