La începutul secolului al XX-lea, un savant finlandez, poetul Valter Henrik Juvelius (1865-1922) a pretins ca ştie unde este ascuns Chivotul Legii, uluitorul artefact biblic. Juvelius credea ca anumite coduri din diferite pasaje biblice – atunci când sunt citite în formatul lor ebraic original – ar putea revela locul secret în care este ascunsa cea mai mare comoară biblică cunoscută. Şi a ales zona Ierusalimului, mai precis zona situată sub Templul de pe Munte, cel mai sfânt loc pentru trei dintre cele mai mari religii ale globului.
Deşi era om de litere, Juvelius a devenit obsedat de studiul Vechiului Testament. La un moment dat, el a devenit convins că în Vechiul Testament, Cartea lui Ezechiel conţine un cod secret ce descrie locaţia Chivotului Legii şi drumul spre acesta. Cartea lui Ezechiel este una profetică, dar a fost interpretată în multe moduri, de la descrierea cu precizie a unor nave extraterestre până la referinţe la crucea fixă a zodiacului. Pentru Juvelius, ea se referă la Chivotul Legii.
El credea că locaţia secretă unde era păstrat Chivotul Legii în siguranţă era cunoscută doar de Ezechiel şi de marii preoţi. Se cunosc puţine lucruri despre Ezechiel, însă ştim că a fost preot în templul de la Ierusalim, că a fost fiul unui preot şi că a avut o soţie înainte de a fi dus în exil în anul 597 î.Hr., la vârsta de 26 de ani. A murit inainte de a se sfărşi robia din Babilon.
Dacă Chivotul era încă prezent în Ierusalim în anul 597 î.Hr. şi dacă ar fi fost îndepărtat în secret înainte de venirea armatei invadatoare, atunci secretul locului în care preoţii au ascuns preţiosul artefact urma să moară odată cu ei. Aşadar, trebuia ca aceştia să păstreze această cunoaştere astfel ca viitoarele generaţii să poată recupera cel mai preţios artefact evreiesc. Aceste teorii pot explica modul în care Chivotul a dispărut, cât şi consecventa tăcere a Bibliei în această privinţă – deşi este posibil din punct de vedere istoric ca Chivotul să fi dispărut cu câteva secole mai devreme.
Unde s-ar afla Chivotul?
Juvelius credea că a spart codul din Cartea lui Ezechiel; astfel, el a creat mai multe schiţe, indicând locul exact în care se afla această comoară. El credea că exista tunele care duc din zona izvorului Gihon (principala sursă de apă din trecut a primului templu) la Templul de pe Munte şi la locaţia Chivotului Legii.
În timpul asediului Ierusalimului de către regele asirian Sennacherib în anul 701 î.Hr., regele Hezekiah al iudeilor a construit un tunel de acces la Templul de pe Munte, şi la bazinul Siloam pentru a fi rezervorul de apă al acestuia.
Juvelius era în special interesat de tunelul cunoscut sub numele de „tunelul lui Hezekiah”, descoperit în anul 1838 şi de peştera numită „puţul lui Shaft”, descoperită în anul 1867. Juvelius credea că aceste sisteme de apă au fost adaptate şi transformate într-o serie de tunele subterane.
Aprobarea autorităţilor
Juvelius ştia că efectuarea unor săpături la – sau chiar şi mai rău, sub – Templul de pe Munte nu era numai ilegal ci şi un sacrilegiu, şi deci era foarte puţin probabil să primească vreo permisiune de orice fel. Totuşi, pentru a obţine un permis de excavaţie, Juvelius ar fi trebuit să primească aprobare de la guvernul turc. Pentru asta, Juvelius a format o companie în Londra în 1908 sub numele de JMPFW Ltd., pentru a creşte şansele sale de a primi un permis.
Juvelius îl convinsese pe fiul unui duce englez, Parker, pentru a finanţa expediţia, spunând că acest Chivot, precum şi alte comori ascunse în acel loc valorau cel puţin 200 de milioane de dolari. Juvelius a plecat spre Istanbul pentru a primi autorizaţiile de excavare din partea guvernului turc, promiţându-le jumătate din comori. Cererea a fost aprobată.
Expediţia pentru găsirea comorii
Expediţia a ajuns în Ierusalim în august 1909. Deşi echipa primise o autorizaţie, nu s-a îngăduit totuşi relizarea unor săpături în zona templului în sine. În loc de aceasta, echipa a început săpăturile la 600 de metri la sud de acea zonă, la izvorul Gihon, care fusese punctul de plecare a decodificărilor lui Juvelius. Un drum lung se întindea între zona unde săpau şi locul unde sperau să ajungă să sape… dar el era sigur că va ajunge acolo.
Munca în sine a fost o mare întreprindere – excavarea sistemului de canalizare ce se afla sub pământ a fost posibilă doar prin devierea apei de la cursul său normal, ceea ce înseamnă că membrii echipei au fost nevoiţi să construiască diguri şi să pompeze apa afară. Şi mai rău, ei au realizat că Tunelul lui Hezekiah avea porţiuni ce erau de numai 18 centimetri în înălţime, ceea ce înseamnă că operaţiunea de curăţare era gigantică.
Din acest moment există două versiuni diferite ale acestei poveşti. Conform unei cărţi scrisă de Millen în 1992, timp de trei ani expediţia a pătruns tot mai adânc în vechile labirinturi şi tuneluri din trecut. În anumite tuneluri s-a dat peste gaze otrăvitoare, care au cauzat arsuri şi ameţeli. Echipa a dejucat câteva capcane şi pe măsură ce a progresat, s-a împiedicat de vase, urne, lămpi şi alte artefacte care aveau pe ele sigiliul lui Solomon. Toţi erau siguri că erau din ce în ce mai aproape de Chivotul Legii.
Cealaltă variantă a povestirii spune că excavaţile au continuat pe toată perioada verii şi toamnei anului 1909, înainte de a se opri datorită furtunilor neîncetate. Săpăturile au fost reluate în august 1910, când a continuat curăţirea sistemului de alimentare cu apă. Anumite artefacte au fost descoperite şi fotografiate. Dar această versiune afirmă că aceste tuneluri, mai degrabă decât a se apropia de locul în care era ascuns Chivotul Legii sau de Templul de pe Munte, nu duceau deloc la templu. Prin urmare, Parker a abandonat „indicaţiile” lui Juvelius şi a decis să sape noi tuneluri în căutarea comorilor templului. Tunelurile au fost căptuşite cu grinde din lemn pentru a preveni prăbuşirea.
În toamna anului 1910, Juvelius s-a îmbolnăvit, aparent de malarie, şi s-a întors în Finlanda. În aprilie 1911, la începutul celui de-al treilea sezon, expediţia era „închisă”, iar autorizaţia de excavare era pe cale să expire în noiembrie 1911.
Revolta din aprilie 1911 şi un mare mister
În aprilie 1911, Parker şi-a dat seama că Ierusalimul va fi preocupat cu multele festivaluri religioase, unele dintre ele desfaşurându-se în afara oraşului, aceasta fiind o mare oportunitate pentru a face ceva ilegal. Astfel, el l-a mituit cu 25.000 de dolari pe şeicul Halil, de la moscheele de la Templul de pe Munte, pentru a permite expediţiei sale să sape, noaptea, sub munte în timpul acestor sărbători religioase. Un paznic a auzit ce se întâmplă şi a fugit pe stradă, anunţând sacrilegiul. Imediat a avut loc o revoltă. Parker ştia că acesta este sfârşitul.
Aflându-se în centrul unor revolte religioase şi a unor relatări apărute în ziarele internaţionale, Parker a negat oficial zvonurile referitoare la săpăturile ilegale şi a afirmat că expediţia a părăsit ţara pe data de 18 aprilie, aşa cum fusese plănuit, datorită ploilor grele ce nu au permis realizarea unor săpături adiţionale.
Când să părăsească portul oraşului Jaffa, Parker a fost arestat, sub acuzaţia de a fi furat coroana şi inelul regelui Solomon, Chivotul Legii şi sabia lui Mohamed. În ciuda faptului că a fost arestat, Parker a reuşit să scape şi să părăsească ţara pe mare.
Ce s-a întâmplat în acea noapte din aprilie 1911? Echipa de exploratori a fugit din Ierusalim, nu din cauza fricii de mulţimile răzvrătite, ci din cauză că trebuiau să transporte Chivotul Legii afară din Ierusalim cât mai repede posibil?
În 1916, sub numele de scriitor Keikki Kentta, Juvelius a publicat o carte intitulata „Cămila albă”. Cartea este o colecţie de scurte povestiri, dintre care una conţine versiunea lui Juvelius asupra evenimentelor care au dus la revolta din Ierusalim din 1911. Descriind revolta, el argumentează ca nu a existat nicio desacralizare a moscheei lui Omar. Juvelius scrie de asemenea că „au fost multe discuţii referitoare la manuscrise antice”, dar nu intră în detalii. De asemenea, sugerează că în centrul căutării nu s-a aflat Chivotul, ci mormântul lui Moise.
Există zvonuri conform cărora ceea ce a descoperit echipa de exploratori în aprilie 1911 în Ierusalim ar fi fost furat. Putea fi, printre aceste lucruri, şi Chivotul Legii? Ştim foarte putine despre revolta de atunci; poate că ea a avut într-adevăr nevoie de un motiv legitim, cum ar fi de exemplu furtul unui preţios artefact descoperit.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
