Degeaba spun ateii că povestirile din Biblie sunt fantastice: mari arheologi şi istorici confirmă adevărul „miturilor” biblice

De multe ori, poveştile din Biblie au fost privite cu prea mult scepticism de unii cercetători, fiind considerate a fi „fantastice”. Dar, totuşi, există o problemă: marea majoritate a scrierilor din Biblie se pot verifica din punct de vedere arheologic. Scepticii Bibliei au fost şi sunt pur şi simplu umiliţi de noile descoperiri care validează povestirile biblice şi care s-au constatat că n-au fost doar nişte „mituri”. Printre aceste descoperiri amintim cele legate de existenţa unor personaje istorice ca regele David al Israelului, Goliat sau Pontius Pilat, prefectul Iudeii în timpul lui Iisus Hristos.

Nelson Glueck, un autor al unei cărţi despre descoperirile biblice, citează un arheolog evreu din secolul al XX-lea, care a contribuit la descoperirea a mai mult de 1500 de situri arheologice şi care spunea că „Se poate afirma în mod categoric că nu există descoperire arheologică din ultimul secol care să contrazică o singură referinţă biblică”.

În opera sa monumentală „O investigaţie ştiinţifică a Vechiului Testament”, R.D. Wilson, care vorbea fluent numai puţin de 45 de limbi vechi şi dialecte (inclusiv limbajele biblice, ca ebraica, aramaica, asiriana, sumeriana, dialectele babiloniene, egiptene şi persane), s-a angajat într-o analiză meticuloasă a 29 de monarhi diferiţi din 10 naţiuni diferite menţionate în Vechiul Testament. Printr-o analiză comparativă, el a constat că fiecare din aceşti monarhi aveau artefacte arheologice corespunzătoare, documentate de istoricii seculari, conţinând numele lor, silabă cu silabă, consoană cu consoană. Wilson a mai demonstrat că numele monarhilor, aşa cum au fost ele înregistrate în Biblie, se potrivesc cu descoperirile istoricilor seculari şi cu artefactele religioase. Totuşi, există unii istorici care au făcut greşeli impardonabile. De exemplu, Ptolemeu, faimosul bibliotecar din Alexandria şi chiar şi Herodot, în multe cazuri, au scris greşit numele unor monarhi.

Celebrul arheolog şi istoric din secolul al XIX-lea, Sir William Ramsay, la început un sceptic al povestirilor biblice, s-a convertit la creştinism după câteva călătorii întreprinse în Orientul Mijlociu, unde a întreprins o meticuloasă muncă de cercetare şi excavaţii arheologice în evenimentele relatate de apostolul Luca în „Faptele Apostolilor” din Noul Testament. El a descoperit cu surprindere că apostolul Luca a numit cu acurateţe ţările, oraşele, insulele, oficialii romani şi multe alte evenimente în „Faptele apostolilor”, contrazicându-i astfel pe mulţi istorici seculari din acea vreme care credeau că locurile geografice şi oficialii guvernamentali relataţi de Luca sunt doar pure invenţii. În final, Ramsay concluziona că „Am venit cu multă îndoială la început, dar descoperirile făcute m-au făcut să cred că relatările biblice descriu purul adevăr. Luca este un istoric de prim rang; nu doar că spusele sale sunt de mare încredere, dar el ar trebui plasat în rândul marilor istorici ai lumii.”

Iată nişte lucruri care ar trebui să dea de gândit ateilor…

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.