Două nave monstruoase antice, construite cu 2 secole înainte de naşterea lui Iisus Hristos: Alexandrinul şi Thelamegos
Era cu 240 de ani înainte de naşterea lui Hristos, deci cu mai bine de 2.250 de ani în urmă. La ordinul lui Hieron al II-lea de Siracuza (tiranul grec al Siciliei), celebrul Arhimede se gândise să construiască o navă uriaşă, în stare să facă singură tot transportul dintre cele două capitale comerciale ale lumii antice, Alexandria şi Siracusa. Sute de lucrători au început să muncească. Corpul vasului s-a înălţat gigantic, la ţărmul Siracuzei. În onoarea celor pe care avea să-i viziteze, viitorul pachebot a fost botezat „Alexandrinul” (deşi pe Wikipedia şi în alte părţi apare mai ades ca „Syracusia”).
Construit în lemn, „Alexandrinul” avea o capacitate extraordinară. În ziua lansării, cântărea 1.800 tone şi putea transporta 2000 de pasageri, care ocupau două punţi suprapuse. Cabinele erau situate de o parte şi de alta. Călătorii aveau la dispoziţia lor un salon de conversaţie, o sală de mâncare şi o bibliotecă. Pe puntea promenadă se găsea o galerie plină cu flori şi arbuşti, iar la mijloc un fel de salon, pavat cu agate şi corali, având pereţii pictaţi cu gust şi decoraţi cu încrustaţiuni de agate şi argint.
Arhimede a căutat vreme îndelungată un stejar destul de falnic, spre a face din el catargul vasului. Velele i-au pricinuit alte griji. În cele din urmă, un locuitor din Brutium găsi un ulm uriaş, care salvă situaţia.
„Alexandrinul” porni în larg. Dar câte supărări! E atât de mare, încât nu poate intra în portul Alexandriei, astfel că înainte de a intra în radă trebuia sa fie descărcat, spre a putea acosta. Faptul acesta constituie o pierdere de timp supărătoare.
Apariţia „Alexandrinului” a provocat o mişcare de întrecere între constructori. Ptolomeu al IV-lea al Egiptului a dorit să-l întreacă pe Arhimede. Nava uluitoare pe care a construit-o se numea „Thelamegos”, adică „dormitorul”. Cronicarii timpului (e vorba de anul 220 î.Hr.), menţionează cu toţii dimensiunile impresionante şi linia zveltă a vasului. Gândiţi-vă: pupa e întărită cu 12 centuri de stejar, având fiecare o dezvoltare de aproape 280 metri. Înălţimea prorei avea 22 metri, iar Thelamegos avea nevoie de o adâncime minimală de 24 metri, spre a pluti.
În interior, pasagerii erau înconjuraţi de un fast nemaipomenit. O galerie cu două etaje poartă cabine de clasa întâia şi apartamentele de lux. Vin apoi sălile de mâncare, o odaie de odihnă, având 20 uşi încrustate cu argint şi un plafon susţinut de coloane de porfir. Peste tot se află divane, acoperite cu purpură. Tot la bord există şi un templu al zeiţei Venus, unde domneşte un idol de marmură. Fericiţii călători găseau la bord tot ce au nevoie, spre a uita de grijile vieţii.
Însă, corabia aceasta, cu toate podoabele ei, era mai degrabă o piesă de muzeu, decât un vas capabil să navigheze. După prima ei călătorie a trebuit să fie reparată…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Era cu 240 de ani înainte de naşterea lui Hristos, deci cu mai bine de 2.250 de ani în urmă. La ordinul lui Hieron al II-lea de Siracuza (tiranul grec al Siciliei), celebrul Arhimede se gândise să construiască o navă uriaşă, în stare să facă singură tot transportul dintre cele două capitale comerciale ale lumii antice, Alexandria şi Siracusa. Sute de lucrători au început să muncească. Corpul vasului s-a înălţat gigantic, la ţărmul Siracuzei. În onoarea celor pe care avea să-i viziteze, viitorul pachebot a fost botezat „Alexandrinul” (deşi pe Wikipedia şi în alte părţi apare mai ades ca „Syracusia”).
