Orgoni Crystal

 

Din nou despre faimoasa comoară a lui Decebal! Regele dac i-a pus pe giganţi să-i păzească toate comorile din Apuseni?

239

giganti comoara DecebalZona Munţilor Apuseni este una dintre cele mai misterioase din România. Apusenii sunt plin de aur şi acest lucru a atras atenţia marilor imperii ale lumii, începând cu Imperiul Roman care a cucerit Dacia acum circa 2 milenii. Despre aurul din Munţii Apuseni am scris pe larg în cadrul acestui articol publicat în 2009: Secretul munţilor de aur al dacilor. Însă, în octombrie 2014, am scris un alt articol despre fabuloasa comoară a lui Decebal: Fabuloasa comoară a lui Decebal a existat vreodată? Dacă da, ea se află în judeţul Hunedoara, undeva pe râul Strei…Povestea acelei comori este următoarea:

În anul 1543, un grup de pescari români au intrat cu luntrile din Mureş în râul Sargetia, „pe care românii îl numesc Strei”. Şi-au legat ambarcaţiunile de un trunchi prăvălit în apă şi, în timp ce se odihneau, unul dintre ei a văzut ceva sclipind pe fundul râului. Scufundându-se, a scos la suprafaţă mai mulţi galbeni. Luntraşii au început să cerceteze atunci cu băgare de seamă împrejurimile şi au zărit, în apropierea malului, o boltă zidită. Pătrunzând în interiorul ei, au dat peste numeroase grămezi de aur! Erau aproximativ 40.000 de monede, mult aur nativ, numit „sloi de aur“. În cel mai mare secret, pescarii au transportat comoara într-un loc sigur şi au împărţit-o frăţeşte. Unii au încercat să valorifice preţiosul metal la Alba Iulia. Aşa a ajuns vestea despre tezaur la urechile unuia dintre conducătorii Transilvaniei, cardinalul Martinuzzi. Acesta a ordonat prinderea descoperitorilor şi confiscarea monedelor. După aceea s-au făcut cercetări la faţa locului, scoţându-se din bolta subterană alte „multe mii de galbeni”.

După confiscarea comorii, averile cardinalului au crescut în mod fabulos. Potentatul şi-a cumpărat numeroase domenii şi a ridicat importante edificii. Se citează, printre altele, castelul de la Vinţu de Jos, construit în stilul Renaşterii după planurile arhitectului italian Domenico Bologna. După ce cardinalul a fost asasinat, în anul 1551, în castelul de la Vinţu de Jos au fost găsite 2.000 de monede de aur ce făceau parte din marele tezaur descoperit în apele Streiului. Într-o ascunzătoare din cetatea Gherlei, o altă reşedinţă a lui Martinuzzi, s-a dat de urmele unei mari părţi din comoară. Erau peste 250.000 de florini, 872 funţi de aur nelucrat (un funt cântarea 636 de grame), 20 funţi sloi de aur, 1385 funţi de argint nelucrat, 466 funţi sloi de argint şi 4.000 de galbeni.

Pe site-ul adevarul.ro din 30 martie 2015 găsim însă un articol în care se vorbeşte despre o altă legendă privind comoara fabuloasă a lui Decebal: şi anume, aceea că această comoară ar fi fost păzită de uriaşi! Citez din articol despre acest mit:

ardeu

Există un mit care spune că Decebal a fost de acord să-i lase pe uriaşi să trăiască în Apuseni, cu condiţia să-i păzească toate comorile. Dintr-o întâmplare nefericită au apărut dealurile din Ardeu. Bătrânii din zona satului hunedorean Ardeu spun că pe vremuri trăia o familie de uriaşi care a fost însărcinată de Decebal să păzească un plug de aur în mărime naturală, la care erau legaţi doi boi, tot din aur, şi tot din mărime naturală, piese la care căpetenia dacilor ţinea tare mult şi pe care le-a ascuns într-o peşteră, a cărei intrare a fost apoi zidită.

Aflând de comoara de sute de kilograme de aur, un grup de flăcăi ce doreau să devină bogaţi peste noapte s-au încumetat în munţi. Au luat cu ei săbii, coase, furci şi târnăcoape, plus trei căruţe trase de boi, ca sa aibă cu ce-şi căra înapoi prada. Peştera era păzită, cu rândul, de tatăl şi fiul cel mare din familia uriaşilor. În ziua în care grupul de prădători a ajuns în apropierea peşterii, de pază era fiul cel mare al uriaşilor. Cu mâncare la el, părinţii l-au trimis pe cel mai mic. Acesta a uitat însă să ia cu el şi cele trei pâini de care fratele său avea nevoie ca să se sature. Înfometat, flăcăul uriaş a plecat după mâncare. Prădătorii au ajuns la peşteră când era doar mezinul, care a fost ademenit să mănânce dintr-un bou otrăvit, astfel că la scurt timp a murit, iar prădătorii au intrat în peşteră. Imediat ce au intrat, tavanul peşterii s-a prăbuşit şi au murit cu toţii. Când a ajuns la peşteră şi a văzut că băiatul i-a fost înghiţit de pământ, uriaşa a început să răscolească pământul, şi aşa ar fi apărut dealurile din Ardeu.