De ce-au nevoie oamenii săraci de pâine? Să mănânce cozonac în loc…

Marie Louise Therese Victoire de Franţa (1733-1799), cunoscută sub numele de prinţesa Victoria de Franţa, a fost cel de-al şaptelea copil, şi de a cea cincea fiică a regelui francez Ludovic al XV-lea.

Spre deosebire de copiii mai mari ai lui Ludovic al XV-lea, Madame Victoire n-a crescut Versailles, ci la o mănăstire. La vârsta de 15 ani, i s-a permis să se întoarcă la curtea tatălui ei. Apropiată de mama sa religioasă, de fratele și surorile sale, a împărțit cu ei indignarea în fața deselor infidelități ale tatălui ei, situație care a îndepărtat familia de rege.

Deși s-a spus că era cea mai frumoasă fiică a regelui, nu s-a căsătorit niciodată. În 1753 s-a sugerat să se căsătorească cu cumnatul ei, Ferdinand al VI-lea al Spaniei; soția acestuia Barbara a Portugaliei era grav bolnavă. În ciuda bolii sale, regina Spaniei a supraviețuit încă cinci ani.

Doamna Victoria avea prea puţin spirit, în schimb era de o mare bunătate! Ea este cea care a rostit cu lacrimi în ochi – în timpul unei discuţii în care se vorbea despre suferinţele nefericitului norod care n-avea pâine:

– Dar, pentru Dumnezeu, nu s-ar putea resemna să mănânce cozonac?

Nu degeaba se spunea că bogaţii n-o să-i înţeleagă niciodată pe săraci…