La 29 august 1949, sovieticii au testat primul lor dispozitiv nuclear – cunoscut sub numele de „Joe-1“ în Occident – în stepele din Kazahstan; în anii care au urmat, programul nuclear sovietic a fost din ce în ce mai consistent, ajungând în 1958 la 36 de bombe nucleare testate.
Însă, pe 30 octombrie 1961, ruşii şi-au propus altceva. Un avion sovietic Tu-95 a decolat de la baza aeriană Olenia (Peninsula Kola, din nordul Rusiei) pentru a transporta o bombă atomică enormă: 8 metri lungime, diametru de 2,6 metri şi cântărind 27 de tone. Bomba atomică a purtat diferite nume – Proiectul 27000, RDS-220, „Mama lui Kuzka”, dar a devenit cunoscută în istorie ca „Tsar’s Bomb” sau „Bomba Ţarului”.
„Bomba Ţarului” nu a fost o bombă nucleară obișnuită, ci rezultatul unor încercări febrile ale oamenilor de știință din URSS pentru a crea arma nucleară cea mai puternică, stimulate de dorința liderului sovietic Nikita Hruşciov de a face ca lumea să tremure în faţa puterii tehnologiei sovietice.
Avionul Tu-95 a ajuns la punctul său țintă: Novya Zemlia, un arhipelag slab populat din Marea Barents, în zonele nordice înghețate ale URSS. Pilotul avionului, maiorul Andrei Durnovtsev, a dus Tupolev-ul la o înălțime de aproximativ 10 km. Un avion mai mic, Tu-16, a zburat alături de Tu-95, gata să filmeze deflagrația.
„Bomba Ţarului” a fost lansată cu o parașută gigantică, ce cântărea aproape o tonă. Bomba urma să ajungă încet până la o înălțime predeterminată – 3.940 de metri – şi apoi detonată. Până atunci, cele două bombardiere urmau să fie la o distanţă de 50 km faţă de locul exploziei, destul de departe pentru ca piloţii să supraviețuiască.
Bomba gigantică a fost detonată la ora 11:32, ora Moscovei. Lumina făcută de ea a putut fi văzut de la 1000 km distanță. Ciuperca bombei a crescut până la 64 de km înălţime, întinzându-se pe aproape 100 de kilometri de la un capăt la altul.
Pe Novaia Zemlia, efectele bombei au fost catastrofale. În satul Severni, aflat la 55 km de „punctul zero” al impactului, toate casele au fost complet distruse. La câteva sute de kilometri distanţă de zona de explozie s-au semnalat tot felul de daune: prăbușiri de acoperișuri de pe case, ferestre sparte, etc. Comunicațiile radio au fost perturbate pentru mai mult de o oră.
„Bomba Ţarului” a declanșat o energie aproape de necrezut: 57 de megatone sau 57 de milioane de tone de TNT. Aceasta înseamnă că ea a fost de 1.500 de ori mai puternică decât bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, luate împreună, și de 10 ori mai puternice decât toate munițiile consumate în timpul celui de-al doilea război mondial. Deoarece bomba nu a făcut contact cu Pământul, a existat o cantitate surprinzător de mică de radiații.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025