Unul dintre cele mai nebunești experimente din istoria științei marginale a avut loc în 1966, atunci când Cleve Backster, expert poligraf instruit de CIA și specialist în interogări, a conectat o plantă de apartament obișnuită la un detector de minciuni pentru a vedea cât timp îi ia apei să ajungă la frunze.
Ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost senzaţional. Când Cleva s-a gândit să ardă o frunză (fără să o facă de fapt), poligraful a început să se agite ca la un om îngrozit. Planta a reacționat doar la intenția lui și nu la o amenințare fizică, la nici măcar o atingere. După aceea, a efectuat alte sute de teste: plantele arătau „frică” atunci când el plănuia să le facă rău lor sau altora din apropiere; au reacționat la moartea prin fierbere a creveților de saramură într-o altă cameră; frunzele tăiate sau celulele umane încă reacționau la gândurile donatorului de la kilometri distanță.
Concluzia a fost că aceste experimente sugerau un fel de conștiință interconectată sau biocomunicare dincolo de simțurile normale, dar cu poligrafele ca dovezi! Scepticii spun că este pseudoștiință, dar acest lucru a influențat ideile despre inteligența plantelor pe care le vedem astăzi (cum ar fi rețelele miceliene).
Ce părere aveți? Există o percepție/telepatie primară legitimă la nivel celular?











