Motivul real pentru care americanii au aruncat bombele de la Hiroshima şi Nagasaki


bomba atomica 7În 1945 războiul începuse să se liniştească. Dar războiul nu s-a terminat atât de repede cât ar fi putut. Japonezii au încercat să încheie războiul la 14 februarie 1945, când guvernul american a aflat despre eforturile lor de a se preda dintr-un mesaj decodat între guvernul japonez şi cel rus. Dar guvernul american nu era pregătit să accepte eforturile Japoniei de a încheia războiul. George Marshall, şef de stat-major al armatei americane, a spus clar că nu are încredere în propunerile de pace ale Japoniei.

Aceste propuneri de pace s-au repetat în iunie 1945, când Rusia a primit un mesaj că Japonia este gata să încheie războiul. Aceste mesaje au fost iarăşi interceptate de guvernul american, dar nu s-a întreprins nimic în acest sens.
Motivul refuzului Americii de a încheia războiul a devenit evident la 6 august 1945, când Statele Unite au detonat prima bombă atomică la Hiroshima, în Japonia. Aviaţia americană a încercat să avertizeze oamenii din oraş că acesta urma să fie distrus, căci a aruncat 720 000 de fluturaşi în oraş, pe care scria că Hiroshima va fi „.. .ştearsă de pe faţa Pământului dacă Japonia nu se predă imediat”. Mulţi au părăsit oraşul, dar s-a estimat că au mai rămas aproximativ 250 000 de oameni.

Decizia de a declanşa cea de-a doua bombă a fost luată: „Nu s-au întrunit şedinţe la nivel înalt pentru a discuta necesitatea lansării celei de-a doua bombe, nu s-a făcut nicio încercare de a determina dacă prima bombă sau intrarea Rusiei (Rusia a declarat război Japoniei la 8 august 1945) în conflict a fost cea care a grăbit intenţia Japoniei de a se preda.”

Harry Truman, care a devenit preşedinte după moartea lui Roosevelt, în 12 aprilie 1945, a spus, după ce prima bombă a fost aruncată la Hirpshima: „… acesta e cel mai mare eveniment din istorie”. Au existat înalţi responsabili în guvernul american care au considerat că nu era nevoie de nicio bombă în Japonia. Unul dintre aceştia, amiralul William Leahy, a spus: „Eram ferm convins că războiul cu Japonia progresase până la punctul în care înfrângerea ei era doar o problemă de timp şi răbdare”.

Există speculaţii cu privire la motivul selectării celor două oraşe, Hiroshima şi Nagasaki, drept ţinte ale celor două bombe atomice, mai ales că nici unul nu era, în principiu, obiectiv militar. Un autor oferă următoarea explicaţie: „Hîroshima şi Nagasaki.. .erau cele mai importante centre din Japonia ale unei populaţii creştine”.

Există dovezi că înainte de lansarea bombelor în Japonia, preşedintele Roosevelt ar fi ezitat cu privire la utilizarea acestor arme extrem de distructive şi puternice asupra unor oameni nevinovaţi. Preşedintele a pregătit un discurs pe care să-l ţină de ziua lui Jefferson. Roosevelt intenţiona să dezvăluie lumii „pericolul pe care politicienii îl vor accepta drept inevitabil, distrugerea oamenilor nevinovaţi pentru a-şi atinge scopurile, iar savanţii se vor concentra asupra mijloacelor şi vor ignora rezultatul cercetărilor.” Oricum, Roosevelt a murit înainte de data respectivă, aşa că lumea nu va şti niciodată ce urmărea de fapt prin acel discurs.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock