Blanche de Castilia, mare regină a Franţei, a murit pe paie, ca o călugăriţă
Blanche de Castilia (1188-1252) a fost regină a Franţei, ca soţie a regelui Ludovic al VIII-lea. Presimţindu-şi sfârşitul, regina îi chemă la ea pe toţi sfetnicii şi slujitorii şi îi întrebă cu umilinţă dacă le-a pricinuit vreodată cel mai mic neajuns sau dacă îşi amintesc ca ea să fi făcut vreun rău altcuiva. O liniştiră: nu adusese nimănui nici cea mai mică supărare. Ceea ce astăzi poate părea o dovadă de admirabilă umilinţă în pragul morţii era la vremea aceea o atitudine obişnuită la persoanele de vază. Şi în faţa acestei întrebări aproape rituale, puse de muribunzi, rareori se întâmpla ca cineva să răspundă afirmativ. Regină autoritară, Blanche de Castilia care înăbuşise revolta feudalilor, pe cea a păstorilor şi pusese capăt războiului împotriva albigenzilor, adusese cu siguranţă prejudicii multora dintre supuşii săi…
Regina ceru apoi să fie întinsă pe paie şi îmbrăcată în veşmântul călugăriţelor de la Maubuisson. După care se spovedi, primi împărtăşania de la Renaud de Corbeil, episcop de Paris, şi muri, rostind rugăciunea muribunzilor.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Blanche de Castilia (1188-1252) a fost regină a Franţei, ca soţie a regelui Ludovic al VIII-lea. Presimţindu-şi sfârşitul, regina îi chemă la ea pe toţi sfetnicii şi slujitorii şi îi întrebă cu umilinţă dacă le-a pricinuit vreodată cel mai mic neajuns sau dacă îşi amintesc ca ea să fi făcut vreun rău altcuiva. O liniştiră: nu adusese nimănui nici cea mai mică supărare. Ceea ce astăzi poate părea o dovadă de admirabilă umilinţă în pragul morţii era la vremea aceea o atitudine obişnuită la persoanele de vază. Şi în faţa acestei întrebări aproape rituale, puse de muribunzi, rareori se întâmpla ca cineva să răspundă afirmativ. Regină autoritară, Blanche de Castilia care înăbuşise revolta feudalilor, pe cea a păstorilor şi pusese capăt războiului împotriva albigenzilor, adusese cu siguranţă prejudicii multora dintre supuşii săi…
