Dacă aţi citit „Istoria” autorului grec antic, Herodot, aţi fi aflat lucruri foarte interesante, printre care existenţa unui popor straniu, pe nume „Massageţi”. Originea lor este misterioasă: unii spun că ar fi de neam iranian, vieţuind prin Asia Mică sau Asia Centrală, iar alţii spun că ar fi rude sau strămoşi ale geţilor, supravieţuind în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Herodot ne spune că Massageţii reprezintă „un popor mare și puternic, locuind spre răsăritul soarelui, dincolo de fluviul Araxes, în fața Issedonilor”. Araxes este numele grecesc al actualului râu Aras în Asia Mică, izvorând din estul Turciei și curgând de-a lungul granițelor dintre Turcia și Armenia, apoi între Iran și Azerbaidjan, Iran şi Armenia și, în sfârșit, prin Azerbaidjan, unde se varsă în râul Kura.
Dar iată ce spune Herodot despre Massageţi:
* Massageții poartă veștminte asemenea cu ale sciților și au aceleași moravuri ca și ei. Sunt și călăreți și pedeștri, căci au și de unii și de alții. Sunt și arcași și sulițași; în război se folosesc mai mult de bardă. Ei se servesc exclusiv de aur și de aramă; în ce privește sulițele și săgețile precum și barda de război, ei se slujesc numai de aramă. Întrucât însă se atinge de armura ce înconjoară capul, de cingători și de chingi, acestea sunt de aur. Ei nu se slujesc nici de fier nici de argint; ba încă nici nu au de fel în țara lor. Aur și aramă au în abundență.
* Iată acum și moravurile lor. Fiecare bărbat se însoară cu o nevastă, dar ei se servesc de ele în comun. La ei nimeni nu moare la o vârstă fatală. Căci, îndată ce unul ajunge la o vârstă înaintată, toate neamurile sale se adună și-l sacrifică și odată cu el mai sacrifică și vite: apoi ei fierb cărnurile și se ospătează. Asemenea sfârșituri de viață sunt socotite la ei ca cele mai fericite. Pe acela care moare de vreo boală nu-l mănâncă, ci îl ascund în pământ și deplâng soartea rea care nu i-a îngăduit să fie sacrificat.
* Ei nu seamănă cereale, ci trăiesc din vite și pește. Peștele îl găsesc în abundență în fluviul Araxes: ei sunt băutori de lapte. Singura divinitate pe care ei o adoră este Soarele, căruia îi jertfesc cai. Iată și motivul acestui fel de jertfă: celui mai iute din zei îi sacrifică ca parte cuvenită, tot ce este mai iute din toate viețuitoarele.











