Modelul corupţiei lui Nicolae Mavrogheni, copiat şi azi în România
15 martie 1787. Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, stătea „pe divan, printre perne, îmbrăcat turceşte”. „Înalt, uscăţiv, negricios, cu mişcările iuţi şi privirea foarte încruntată, zis de către popor, „Harap Negru”. Cu capul plecat, făcând adânci plecăciuni, intră logofătul Scarlat Ghica: – Măria Ta, au sosit doritorii de caftane boiereşti! – Aha, bine! Să intre! În începere fură aduse vreo 30 de persoane: – Măria Ta, acesta e Alexandru sin Hagi Pascal, giuvaergiu. A adus 10 pungi…
– 10. Bine. Îl fac armaş. – Următorul e Panaioti Matracă, negustor, cu 7 pungi.
– Să fie, ce să fie? Îl fac şetrar.
– Măria Ta, vin cei cu cate 5 pungi de galbeni; Chiriac Arbut, capânlău.
– Să fie şetrar!
– Hagi Steiu, prăvăliaş…
– Îl fac portar.
– Măria Ta, doar 3 pungi a a-dus Anagheli, negustor de la Lipsea.
– A, da. îmi amintesc de el. Dăi şi lui caftanul de treti-logofăt.
Faptul că zi de zi, Mavrogheni făcea boieri, pe galbeni grei a nemulţumit boierii pământeni. Aceştia îşi aduceau aminte cu plăcere de Grigore Ghica III al Moldovei, care la 12 august 1766 pusese „stavilă oamenilor proşti de a intra în rândul boierimii” şi de Alexandru Ipsilanti care luase măsuri de stârpire a corupţiei şi stăvilire a accesului la dregătorii. „Onorurile şi rangurile să se dea celor ce merită, iar cei ce capătă aceste prin dare de bani, se exilează, se dezonoreză şi se degradează… Boierii hoţi, să se depărteze de dregătorii şi să nu mai spere a reintra niciodată. Orice boieriu, în orice dregătorie ar avea, să nu se abată la nici un abuz şi să se mulţumească cu ceea ce capătă de la Visterie”!
Auzind nemulţumirile boierilor, Mavrogheni, şi-a adunat sfatul, „îl scoase afară din grajduri şi în faţa veliţilor încremeniţi, îşi îmbracă calul cu caftan boieresc: – Iată, l-am făcut spătar şi căpitan de oşti, pe viteazul meu murg. Voi mergeţi la treburile voastre!
C. Sion scria: „Din această întâmplare a ieşit Mavrogheni un al doilea Caligula şi un cirac al necuratului, care-şi boierea vitele”.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
15 martie 1787. Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, stătea „pe divan, printre perne, îmbrăcat turceşte”. „Înalt, uscăţiv, negricios, cu mişcările iuţi şi privirea foarte încruntată, zis de către popor, „Harap Negru”. Cu capul plecat, făcând adânci plecăciuni, intră logofătul Scarlat Ghica:
