Modelul corupţiei lui Nicolae Mavrogheni, copiat şi azi în România
15 martie 1787. Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, stătea „pe divan, printre perne, îmbrăcat turceşte”. „Înalt, uscăţiv, negricios, cu mişcările iuţi şi privirea foarte încruntată, zis de către popor, „Harap Negru”. Cu capul plecat, făcând adânci plecăciuni, intră logofătul Scarlat Ghica: – Măria Ta, au sosit doritorii de caftane boiereşti! – Aha, bine! Să intre! În începere fură aduse vreo 30 de persoane: – Măria Ta, acesta e Alexandru sin Hagi Pascal, giuvaergiu. A adus 10 pungi…
– 10. Bine. Îl fac armaş. – Următorul e Panaioti Matracă, negustor, cu 7 pungi.
– Să fie, ce să fie? Îl fac şetrar.
– Măria Ta, vin cei cu cate 5 pungi de galbeni; Chiriac Arbut, capânlău.
– Să fie şetrar!
– Hagi Steiu, prăvăliaş…
– Îl fac portar.
– Măria Ta, doar 3 pungi a a-dus Anagheli, negustor de la Lipsea.
– A, da. îmi amintesc de el. Dăi şi lui caftanul de treti-logofăt.
Faptul că zi de zi, Mavrogheni făcea boieri, pe galbeni grei a nemulţumit boierii pământeni. Aceştia îşi aduceau aminte cu plăcere de Grigore Ghica III al Moldovei, care la 12 august 1766 pusese „stavilă oamenilor proşti de a intra în rândul boierimii” şi de Alexandru Ipsilanti care luase măsuri de stârpire a corupţiei şi stăvilire a accesului la dregătorii. „Onorurile şi rangurile să se dea celor ce merită, iar cei ce capătă aceste prin dare de bani, se exilează, se dezonoreză şi se degradează… Boierii hoţi, să se depărteze de dregătorii şi să nu mai spere a reintra niciodată. Orice boieriu, în orice dregătorie ar avea, să nu se abată la nici un abuz şi să se mulţumească cu ceea ce capătă de la Visterie”!
Auzind nemulţumirile boierilor, Mavrogheni, şi-a adunat sfatul, „îl scoase afară din grajduri şi în faţa veliţilor încremeniţi, îşi îmbracă calul cu caftan boieresc: – Iată, l-am făcut spătar şi căpitan de oşti, pe viteazul meu murg. Voi mergeţi la treburile voastre!
C. Sion scria: „Din această întâmplare a ieşit Mavrogheni un al doilea Caligula şi un cirac al necuratului, care-şi boierea vitele”.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
15 martie 1787. Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, stătea „pe divan, printre perne, îmbrăcat turceşte”. „Înalt, uscăţiv, negricios, cu mişcările iuţi şi privirea foarte încruntată, zis de către popor, „Harap Negru”. Cu capul plecat, făcând adânci plecăciuni, intră logofătul Scarlat Ghica:
