Marele scriitor Marin Preda mânca greieri prăjiţi pe plită

Unii scriitori mai în vârstă îşi amintesc de nişte scene foarte ciudate, petrecute la Palatul Mogoşoaia, prin anii ’50: Marin Preda îşi punea nevasta să-i caute greieri prin iarbă, pe care, apoi, îi prăjea pe plită!

În „Moromeţii” se află un episod bestial, cu nişte ţărani care ucid cu bâtele un cal. De unde veneau pornirile astea sadice? Tot astfel se purta romancierul – neîndoielnic, unul valoros – cu confraţii săi. Nu, pe ei nu-i prăjea pe plita încinsă a sobei, ci îi ocăra şi îi blestema.

În monumentala sa lucrare „Istoria literaturii române, de azi pe mâine”, criticul Marian Popa scrie următoarele: „Afectatul moralist îşi batjocorea public confraţii în expresii foarte personale (Maxilar – Camilar, Lăncrănjan la oi m-aş duce, Ivasuc de fructe putrede) şi chiar obişnuia să le ureze multora moartea şi să se bucure de moartea unora. La ştirea morţii lui Teodor Pîcă, spusese: «A mai murit un porc». Pe Fănuş îl blestemase: «Vedea-l-aş mort, să mă piş pe mormîntul lui». Acum se bucură Fănuş, pigmentîndu-şi satisfacţia cu înjurături artistice”.