Într-un document desecretizat CIA se vorbeşte despre un templu misterios aflat sub Marele Sfinx. E acelaşi cu „Amfiteatrele înregistrărilor eterne” de care aducea aminte profetul Edgar Cayce?

Locația unei biblioteci antice despre care se crede că se află sub Marele Sfinx din Egipt a fost mult timp unul dintre cele mai mari mistere ale arheologiei. Acum, un document CIA din 1952, reapărut, reaprinde speculațiile despre legendara Sală a Arhivelor, după ce o referință criptică la un „templu sub Sfinx” a fost găsită într-un inventar fotografic din epoca „războiului rece”. Legenda Sălii Arhivelor (sau „Amfiteatrele înregistrărilor eterne” – cum a fost el cunoscut) a fascinat publicul timp de aproape un secol, unii susținând că arhiva mitică conține texte antice, hărți și dovezi ale unei civilizații pierdute care a precedat istoria înregistrată. Dosarul CIA de 10 pagini, datat 20 noiembrie 1952, este intitulat „Formular de prezentare pentru material grafic” și pare să catalogheze 11 role de negative fotografice alb-negru, realizate între iulie și decembrie 1950.

Mai degrabă decât un briefing de informații, documentul pare a fi un simplu inventar de arhivă. Însă credincioșii spun că sintagma „Templu sub Sfinx” iese în evidență deoarece nu este o descriere arheologică standard utilizată în mod obișnuit astăzi. Un utilizator pe platforma socială X a postat: „Deci CIA știe despre templul de sub Sfinx. Încă mai spui că este o prostie Sala Arhivelor?” Deși niciun templu ascuns sub Marele Sfinx nu a fost confirmat vreodată, arheologii știu de mult timp despre anticul Templu al Sfinxului, o structură situată chiar în fața monumentului, pe Platoul Giza.

O mare parte din mitul modern își are originea în clarvăzătorul american Edgar Cayce, care a prezis în anii 1930 că o cameră ascunsă care conține înregistrări din Atlantida va fi descoperită într-o zi sub laba Sfinxului. Conform lui Cayce, arhiva ascunsă ar fi conținut texte care detaliază istoria uitată a umanității, o știință avansată și evenimente catastrofale care au distrus civilizațiile anterioare. El a prezis că într-o zi camera va fi descoperită, alimentând decenii de speculații și expediții în jurul monumentului. Interesul s-a intensificat în anii 1990 după ce studiile seismice și radarul care penetrează pământul au detectat cavități subterane și anomalii în apropierea Sfinxului.

Cercetătorii japonezi de la Universitatea Waseda și ulterior echipe americane au identificat goluri neobișnuite sub Platoul Giza, deși arheologii consacrați au contestat afirmațiile că acestea ar fi camere artificiale. Celebrul egiptolog Zahi Hawass a negat în mod constant existența unei Săli a Arhivelor, spunând: „Sfinxul a fost excavat temeinic. Prietenul și colegul meu, Mark Lehner, și cu mine l-am investigat noi înșine în 1979. Nimic asemănător unei Săli a Arhivelor nu a fost găsit în sau în apropierea Sfinxului”. El a recunoscut, de asemenea, că cercetătorii i-au cerut permisiunea de a excava sub Sfinx, lucru pe care l-a refuzat, spunând că „nu avea sens”, adăugând că a găsit dovezi că sub laba stângă nu se află decât rocă solidă.

Cu toate acestea, referința la CIA care circulă a pus pe jar forumurile conspiraționiste și comunitățile de istorie antică, mulți punând aceeași întrebare: A dat agenția americană peste ceva sub Sfinx acum mai bine de 70 de ani?