Orgoni Crystal

 

Un străvechi ADN rar (de la oamenii Denisovani de acum 10.000 de ani), găsit la localnicii din nişte insule izolate ale Indoneziei, ar putea creşte imunitatea oamenilor moderni

37

blankUn ADN străvechi rar, găsit la Denisovani, o subspecie umană dispărută la ora actuală, ar putea ajuta la stimularea funcțiilor imune ale oamenilor moderni. Cercetătorii au studiat diversitatea genomică la 116 de indivizi din 3 populații indoneziene: Mentawai de pe coasta de vest a Sumatrei, Sumba din Indonezia centrală și Korowai, un grup de vânători-culegători din partea de vest a insulei Noua Guinee.

Korowai prezintă un interes deosebit, întrucât ADN-ul lor deține ultimele rămășițe semnificative ale codului genetic – până la 5% – de la “verii” oamenilor moderni, numiţi Denisovani. La fel ca cei mai cunoscuți Neanderthalieni ai Europei, Denisovanii din Asia reprezintă, de asemenea, o subspecie umană dispărută, care a trăit cu 10.000 de ani în urmă. Și la fel cum Neanderthalienii au transmis anumite proprietăți imune celor din strămoșii europeni, Denisovanii ar fi putut transmite gene imune protectoare către urmaşii lor din sud-estul Asiei.

Întinsă pe mai mult de 17.000 de insule situate între Asia continentală și Australia, Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume. Datorită mediului insular al Indoneziei, a numeroaselor sate izolate și a densității populației relativ scăzute pe majoritatea celor aproape 6.000 de insule locuite, noul studiu sugerează că există o diversitate genetică ridicată între locuitorilor insulelor, rezultând un sistem de studiu aproape unic.

Rezultatele noului studiu evidențiază genele implicate în funcția celulelor imune. Acest lucru sugerează un răspuns potențial adaptiv la condiţiile locale de mediu, oamenii de acolo fiind supuşi diferitelor boli tropicale.

„Unul dintre aspectele unice ale Indoneziei este că indivizii de pe insula Noua Guinee au resturi de ADN de la unul dintre strămoșii noștri dispăruți, Denisovanii”, a spus dr. Banovich, autorul principal al studiului. „Am descoperit că aceste rămășițe antice ale ADN-ului conduc la modificări ale genelor implicate în funcția imunitară”.