Un discurs absolut electrizant al lui Charlie Chaplin despre libertate şi lăcomia omului
Iată mai jos un discurs electrizant al lui Charlie Chaplin din „Marele dictator” (1940). Probabil că unii dintre voi îl cunoaşteţi, dar acest fragment este unul foarte emoţionant. Apărut în anul 1940, în plin război mondial, desigur că discursul face referire atât la Hitler, aflat dictator în Germania, cât şi la Stalin, „tătucul ruşilor”.
În acest discurs incredibil, Charlie Chaplin vorbeşte împotriva tiraniei, împotriva războiului purtat de maşini, împotriva lăcomiei şi dictaturii. Ce mai surprinde la acest discurs e faptul că el este, chiar după 70 de ani, de foarte mare actualitate, fiind valabil chiar şi în zilele noastre. Dovadă că omul nu învaţă niciodată din greşelile istoriei… Păcat!
– Îmi pare rău! Dar eu nu vreau să fiu un împărat.
– Nu e treaba mea.
– Nu vreau să domin sau să cuceresc ceva.
– Aş vrea să-i ajut dacă aş putea.
– Evrei, arabi, negri, albi…
– Cu toţii vrem să ne ajutăm reciproc. E în firea fiinţelor umane.
– Vrem să trăim fericiţi împreună, nu în mizerie…
– Nu vrem să ne urăm şi să ne dipreţuim reciproc…
– În această lume e loc pentru fiecare…
– Iar pământul este bogat şi ne poate dărui la toţi…
– Drumul vieţii poate fi liber şi frumos, dar am pierdut calea…
– Lăcomia otrăveşte sufletul oamenilor, baricadând lumea cu ura, ca nişte gâşte care stau într-o baltă de sânge.
– Am dezvoltat viteza, dar ne împuşcăm reciproc…
– Maşinăriile nu ne pot înlocui la nevoie…
– Cunoştinţele noastre ne-au făcut să fim cinici. Isteţimea, răi şi brutali.
– Gândim prea mult şi simţim prea puţin.
– Toate maşinăriile au nevoie de umanitate.
– Mai mult decât isteţime avem nevoie de blândeţe şi bunătate.
– Fără aceste calităţi viaţa va fi violentă şi totul va fi pierdut.
– Avioanele şi radioul au exclusivitate împreună.
– Toate aceste invenţii au fost făcute pentru bunăstarea oamenilor.
– Cu sudoare pentru prietenia universală şi unitate…
– Chiar şi acum când vocea mea e auzită de milioane de oameni, milioane de oameni disperaţi, femei şi copii mici, victime ale sistemului care îi torturează şi încarcerează oameni inocenţi.
– Toţi cei care mă aud le spun: Nu disperaţi!
– Mizeria care ne-a copleşit e doar o lăcomie trecătoare, iar durerile oamenilor care se tem va fi calea spre progres.
– Ura faţă de oameni va trece, iar dictatorii vor muri, iar puterea pe care le-au luat-o va fi returnată oamenilor.
– Şi atât timp cât oamenii mor, libertatea nu va putea fi distrusă.
– Soldaţi nu vă vindeţi sufletul brutelor!
– Oamenilor care vă dispreţuiesc, şi vor să vă facă sclavi!
– Să vă înregimenteze vieţile, să vă spună ce să faceţi, ce să gândiţi ce să simţiţi.
– Să vă trateze ca pe vite şi să vă folosească precum „carne de tun”.
– Nu vă vindeţi sufletul acestor oameni, acestor oameni-maşini ce au minţit şi inimi de maşină.
– Voi nu sunteţi maşini, voi nu sunteţi vite. Sunteţi oameni.
– Aveţi dragostea umanităţii în inimile voastre.
– Nu urâţi! Doar nedragostea şi nedreptăţile!
– Soldaţi! nu luptaţi pentru sclavie! Luptaţi pentru libertate!
– Sfântul Luca a spus: Regatul Domnului e în fiecare om.
– Nu doar într-unul, sau într-un grup, ci în toţi oamenii! În voi!
– Voi oamenii aveţi puterea! Puterea să creaţi maşini!
– Puterea să creaţi fericire!
– Voi oamenilor aveţi puterea să faceţi viaţa liberă şi frumoasă!
– Să faceţi viaţa o aventură frumoasă!
– În numele democraţiei lăsaţi-ne pe noi să folosim această putere…
– Lăsaţi-ne să fim uniţi! Lăsaţi-ne să luptăm pentru o lume nouă!
– O lume decentă care va da şansa oamenilor să lucreze.
– Asta va garanta viitorul şi ani mulţi de securitate.
– Promiţându-le acele lucruri, brutele „s-au ridicat” la putere.
– Dar ei mint. Nu îşi vor ţine promisiunile. Niciodată nu o vor face.
– Dictatorii se „eliberează” pe ei, dar înrobesc oamenii.
– Acum lăsaţi-ne să luptăm pentru a îndeplini această promisiune.
– Lăsaţi-ne să luptăm pentru libertatea lumii cu graniţele naţionale.
– Cu lăcomia, cu ura şi intoleranta.
– Lăsaţi-ne să luptăm pentru a convinge lumea.
– O lume unde ştiinţa şi progresul vor conduce spre fericirea tuturor.
– Soldaţi, în numele|democraţiei, lăsaţi-ne să ne unim.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Iată mai jos un discurs electrizant al lui Charlie Chaplin din „Marele dictator” (1940). Probabil că unii dintre voi îl cunoaşteţi, dar acest fragment este unul foarte emoţionant. Apărut în anul 1940, în plin război mondial, desigur că discursul face referire atât la Hitler, aflat dictator în Germania, cât şi la Stalin, „tătucul ruşilor”.
