În 1950, un bărbat necunoscut, înalt, subţire, cu o barbă frumos tăiată, purtând sandale şi togă, a ţinut un discurs electrizant la ONU. Cine era?

În anul 1950, la Lake Success, New York (SUA) se desfăşura o sesiune specială a Comitetului Politic al Naţiunilor Unite, ce urma să aibă o importanţă deosebită pentru viitorul ONU. Printre alţii, erau prezenţi şefii delegaţiilor SUA (Austin), Marii Britanii (Jebb) şi URSS-ului (Vîşinski). Înainte de accesul participanţilor, sala fusese controlată cu atenţie de membrii serviciului de securitate. Fiecare persoană ce intra era verificată pe lista autorizată de participare. În plus, componenţii delegaţiilor se cunoşteau destul de bine între ei, iar oamenii de ordine păzeau permanent uşile.

După ce toţi îşi ocupară locurile în jurul mesei ovale, iar rumoarea se potoli treptat, cele câteva clipe de linişte fură curmate de un murmur general, privirile participanţilor întorcându-se în direcţia preşedintelui, Sir B.N.Rau (care a fost şeful Indiei la ONU între 1950 – 1952). Totuşi nimeni nu se uita la el, ci la cine se afla în spatele lui. Acolo, nu se ştia de unde apărut, stătea drept în picioare un bărbat înalt, subţire, cu o barbă frumos tăiată, purtând sandale şi togă.

Uimit, Sir Rau îi ceru necunoscutului să spună cărei delegaţii îi aparţine. Acesta însă, fără a ţine cont de întrebare, se adresă celor prezenţi cu o voce blândă, dar pe un ton ce impunea tăcerea şi, cu toate că nu folosea microfonul, sunetele umpleau întreaga încăpere. Timp de câteva minute a urmat un schimb de replici dure între insolitul personaj şi membrii principalelor delegaţii (URSS, SUA, Marea Britanie). Dialogul a avut însă darul de a modifica radical în bine cursul unor dezbateri de rău augur, esenţiale pentru pacea mondială.

Apoi, terminând ce avea de spus, necunoscutul se îndreptă liniştit spre uşa deschisă de un gardian, păşi pragul şi dispăru, fără ca cineva de pe culoar să-l fi văzut ieşind… Cine a fost?