Un demon înfricoşător în stâncă? Sau doar un simulacru?
O, Dumnezeule! E un demon! Dar ia stai aşa puţin…nu…e doar o piatră. Fenomenul de a observa forme familiare într-o combinaţie aleatoare de lumini şi umbre se numeşte pareidolie, iar lucrul în sine poartă numele de simulacru. E ceva obişnuit în a percepe un chip în pietre (ca în fotografia din stânga articolului), în iarbă, pe apă, în nori, în flăcări sau chiar şi pe o canapea.
Creierul uman pare că e programat să recunoască chipuri. De aceea, uneori noi percepem figuri în fotografii ca acestea. Deşi procesul de formare a pietrelor este un fenomen total aleator în natură, la naiba…arată ca un chip demonic! Trebuie să fie un spirit! Iar chipul îi tulbură pe unii oameni, în special când faţa pare a fi reprezentarea tradiţională a diavolului.
De fapt, dacă vă veţi uita cu atenţie la stânca din această imagine, pe toată suprafaţa ei veţi observa mai multe chipuri. Aşadar, fie că observăm diverse lucruri pe stâncă, fie această stâncă este bântuită cu demoni. Care din cele două alternative vi se pare a fi cea mai probabilă?
O, Dumnezeule! E un demon! Dar ia stai aşa puţin…nu…e doar o piatră. Fenomenul de a observa forme familiare într-o combinaţie aleatoare de lumini şi umbre se numeşte pareidolie, iar lucrul în sine poartă numele de simulacru. E ceva obişnuit în a percepe un chip în pietre (ca în fotografia din stânga articolului), în iarbă, pe apă, în nori, în flăcări sau chiar şi pe o canapea.
