Trei meteoriţi prăbuşiţi pe Terra şi care au fost descoperiţi cu urme de viaţă extraterestră!

88 vizualizari

Un meteorit cunoscut sub numele de chondrită carbonică (structură granuloasă, conținând carbon) a fost găsit în 1950 în apropiere de Murray, statul Kentucky (SUA). Acesta a fost încredințat pentru studiu Institutului Smithsonian, ai cărui oameni de știință l-au supus unor îndelungate examinări și analize chimice. Raportul lor, purtând semnătura dr. Melvin Calvin, a fost publicat în 1961, în cartea „Chemical Evolution”, iar ceea ce fusese descoperit era identificat cu niște „compuși organici” de tip obișnuit la procesele evolutive primitive. Probabil că acest raport a fost citit de câțiva profani; și mai puțini au fost aceia care l-au considerat drept ceea ce reprezenta – o recunoaștere prudentă a faptului că grupul de oameni de știință de la Institutul Smithsonian a descoperit în acest meteorit elementul de bază al vieții.

La fel s-a întâmplat și în 1953, când un cercetător de la Universitatea din Londra, dr. George Mueller, se apucă să disece un meteorit, o chondrită carbonică ce căzuse pe Pământ, în Africa de Sud, în 1838. Procedând cu răbdare, acesta a ajuns să obțină din masa de piatră o cantitate infimă de rezină, care s-a dovedit că avea în ea forme complexe ale unor acizi organici. Cercetătorul a mai făcut cunoscut că găsise și apă, care nu era la fel cu apa obișnuită de pe Pământ. Mueller a adăugat astfel numele său pe lista acelora care au descoperit dovezi ale unor forme primitive de viață provenind din Cosmos.

Dr. Wassen Meinschein, un specialist de la Standard Oil Co. în domeniul chimiei analitice, a folosit un spectrometru de masă cu ajutorul căruia a descoperit că hidrocarburile din petrolul brut erau în mod evident hidrocarburi ale materiei vii. Descoperirea lui Meinschein a atras atenția a doi oameni de știință de la Universitatea Fordham, Bartholomew Nagy, un geochimist, și Douglas J. Hennessy, un specialist în chimie organică. Având aceleași preocupări, ei s-au asociat de îndată, procedând la examinarea hidrocarburilor pe care un om de știință francez le separase din binecunoscutul meteorit Orgueil, în 1868.

Concluziile lor aveau să stîrnească o adevărată furtună în cercurile științifice, cînd au fost publicate în revista „Nature”. Acolo se spunea că studiul meteoritului Orgueil a scos la iveală dovezi ale unor forme de viață primitivă, care se asemănau, dar fără a fi identice, cu vechile forme de alge care trăiesc în apă pe planeta noastră. În fapt, Nagy, Meinschein și Hennessy’ au enumerat și reprezentat cinci forme de fosile diferite care dovedeau în mod clar prezența formelor elementare de viață în structura meteoritului, și care toate, spuneau ei, se dezvoltaseră într-un mediu în care apa fusese la dispoziția lor un timp foarte îndelungat.