„Primul Contact” („Arrival”) este un film SF american din 2016, regizat de Denis Villeneuve. În film, Dr. Louise Banks este înrolată într-un proiect militar de stabilire a comunicării cu o rasă de extratereștri sferici, simetrici, care au contactat omenirea. Limbajul lor este despărțit în două ramuri, unul vorbit și unul scris, cel de-al doilea având o structură atât de complexă, încât nicio parte a lui nu poate fi îndepărtată fără a schimba înțelesul întregii propoziții. Cel care folosește acest limbaj trebuie să știe de la început cum se va termina propoziția. Înțelegerea sistemului scris al extratereștrilor afectează percepția Louisei asupra timpului, sugerând existența unui univers determinist în care se exercită liberul arbitru, dar fără a afecta evenimentele ulterioare.
Dar, dincolo de filmul SF, cum ar fi cu adevărat limbajul extratereştrilor? Ei bine, se pare că părintele lingvisticii moderne, Noam Chomsky, consideră că limbile noastre (ale oamenilor şi extratereştrilor) ar putea fi mult mai asemănătoare decât ne-am putea gândi. În cadrul unei prezentări desfășurate în mediul Conferinței Internaționale de Dezvoltare Spațială (ISDC), Chomsky a îndrăznit să afirme asta: „Limbajul extraterestru nu ar fi atât de diferit de cel al oamenilor”.
De ce? Pentru că determinările Universului sunt „universale”, ca să spunem aşa. Și, această universalitate, este valabilă şi pentru limbaj. Asta spun lingviştii Bridget Smuels şi Jeffrey Punske: „Întregul Univers este supus aceloraşi legi ale fizicii. Nu există atât de multe feluri în care poți transmite semnale, în special către distanțe mari”.
