Atunci când s-au făcut studii asupra noului coronavirus, s-a observat că acesta poate rezista zile întregi pe diferite suprafeţe (plastic, metal, lemn etc.), în schimb, rezistă doar câteva ore pe cupru. De ce? Bill Keevil, cercetător microbiolog la Universitatea din Southampton (Marea Britanie), studiază efectele antimicrobiene ale cuprului de mai bine de două decenii. De exemplu, există microorganisme (stafilococul auriu) sau alte virusuri periculoase care nu rezistă la cupru decât câteva minute.
Cercetările lui Keevil reprezintă o confirmare modernă a unor cunoştinţe antice. De mii de ani, cu mult înainte de a se cunoaşte ceva despre germeni sau virusuri, oamenii știau despre puterile dezinfectante ale cuprului. Cuprul este cu adevărat un cadou de la „Mama Natură”, oamenii folosindu-l de peste opt milenii.
Prima înregistrare în care se arată folosirea cuprului ca agent de dezinfectare o putem întâlni în Papyrusul lui Smith, cel mai vechi document medical cunoscut din istorie. Informațiile din acest papirus au fost atribuite unui medic egiptean, în jurul anului 1700 î.Hr., dar se bazează pe informații care datează din anul 3200 î.Hr. Egiptenii au desemnat simbolul ankh, reprezentând viața eternă, pentru a denumi cuprul în hieroglife.
Încă din anul 1.600 î.Hr., chinezii au folosit monedele de cupru ca medicamente pentru a trata durerile de inimă și stomac, precum și bolile vezicii urinare. Fenicienii inserau tăieturi din săbiile lor de bronz în rănile de luptă pentru a preveni infecțiile. De mii de ani, femeile știau că a lor copii nu aveau diaree la fel de des atunci când beau din vasele de cupru.
Dar cum ucide cuprul microorganismele? Metalele grele, inclusiv aurul și argintul sunt antibacteriene, însă caracteristicul atomic specific al cuprului îi conferă o putere suplimentară. Cuprul are un electron liber, care participă cu ușurință la reacțiile de reducere a oxidării (ceea ce face să fie un metal bun conductor). Drept urmare, devine o „grenadă moleculară de oxigen”. Argintul și aurul nu au electronul liber, deci sunt mai puțin reactive.
Cuprul ucide și în alte moduri. Când un microb aterizează pe cupru, ionii cuprului trimit asupra agentului patogen un fel de atac de rachete, împiedicând respirația celulară, găurind membrana celulară și creând radicali liberi care accelerează uciderea, în special pe suprafețele uscate. Cel mai important, ionii caută și distrug ADN-ul și ARN-ul din interiorul unei bacterii sau virus, prevenind mutațiile care creează microorganismele rezistente la medicamente.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): smithsonianmag.com
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025