Primul război chimic mondial a avut loc în urmă cu peste 1.700 de ani

Cel mai timpuriu exemplu de război chimic a ieşit la iveală dintr-un sit arheologic din deşertul sirian, unde soldaţii persani ar fi gazat un pluton de militari romani în jurul anului 256 d.C.

Un mormânt provizoriu cu rămăşiţele a 20 de soldaţi romani îmbrăcaţi integral în armură a fost descoperit la situl oraşului antic Dura-Europos în anii ’30, însă cercetătorii au reuşit să afle abia acum modul în care au murit: asfixiaţi cu bitumen (material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea naturală în pământ a resturilor organice) şi sulf. Se ştie că militarii romani au fost ucişi în timp ce apărau oraşul de un asalt persan, săpând tuneluri pentru a-i intercepta pe persanii sasanizi în propriile galerii scurmate sub zidurile cetăţii. Potrivit arheologului britanic Simon James, de la Universitatea din Leicester, trupele romane au fost gazate în mod deliberat.

“Este clar că romanii au pierdut lupta atunci când tunelurile s-au intersectat.Analizarea atentă a dispunerii cadavrelor arată că ele au fost îngrămădite de către persani la gura contratunelului roman pentru înălţarea unui zid din trupuri şi scuturi. Strategia i-ar fi ţinut pe romani la strâmtoare în timp ce atacatorii ar fi incendiat contratunelul, pentru a-l nărui şi a continua slăbirea zidurilor”, explică Simon James.

Întrebarea care a rămas după această concluzie a fost legată de cauza morţii. Din moment ce era greu de doborât un număr atât de mare de soldaţi bine înarmaţi într-un spaţiu de mai puţin de doi metri înălţime şi lung de 10 metri, trebuie să fi fost vorba de ceva mult mai abil decât forţa brută, continuă arheologul.

Cercetătorii au găsit bitumen şi cristale de sulf în tuneluri, folosite pentru incendiere. Însă se ştie că aceste substanţe emană un cocktail de gaze de o toxicitate ridicată atunci când ard împreună. “Persanii au auzit săpăturile romanilor şi le-au pregătit o surpriză neplăcută. Cred că sasanizii au plasat mangal şi dispozitive de înteţire a focului în galeria lor şi, atunci când romanii au reuşit să pătrundă, au adăugat chimicalele şi au împrăştiat nori înăbuşitori în tunelul inamic”, găseşte explicaţia britanicul. Soldaţii romani şi-ar fi pierdut cunoştinţa în câteva secunde şi ar fi murit după câteva minute.

Oraşul Dura-Europos, clădit în anul 300 î.Hr. de către macedoneni, a fost complet abandonat de la cucerirea persană până la redescoperirea lui în anii ’20, când au început primele săpături arheologice.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.