Prima navă românească cu aburi – „Prințul Vogoride” (1858)


În primele zile ale lunii aprilie 1858, și-a început cursele pe apele Siretului cea dintâi navă românească acționată cu aburi. Un negustor bucureștean – Ciocan – o achiziționase de la Viena, pentru a o folosi la transportul sării, de la depozitul principal Vadul Roșca până la Galați. Acest strămoș al vapoarelor românești, care s-a numit „Prințul Vogoride”, avea următoarele gabarite: 35 de metri lungime, 4,75 metri lățime și 0,95 metri pescaj – deci un adevărat liliput. Mașinile sale (240 CP) puteau remorca totuși șase șlepuri de lemn „ridicate cu zeci și zeci de care de sare”.

În anul 1860, vaporașul a fost confiscat de stat pentru datoriile armatorului Ciocan. Fostul remorcher „Prințul Vogoride”, după ce a fost preluat de stat de la proprietarul său, a intrat în dotarea Ministerului de Război și transformat în bastiment militar, dându-i-se numele „România”. Nava, în noua sa funcție – inaugurată la 2 august 1864 – avea la bord două tunuri de 75 mm și a servit, până în 1877, ca navă-școală, pe ea învăţând arta navigației militare ofițerii noștri de marini care s-au distins în timpul războiului pentru independenţă.

Vă reamintesc că prima navă care a navigat sub pavilion românesc în apele internaționale a fost „Mariţa” (1834). Citiţi mai multe în cadrul acestui articol: „Mariţa” – prima navă care a navigat sub pavilion românesc în apele internaționale! Acum aproape 2 secole…


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.