Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Povestea terifiantă a bărbatului care a murit, dar apoi s-a sculat din morţi, după mai multe zile

  •  
  •  
  •  
  •  

blank
Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free) + prelucrare proprie

Iată ce-am putut întâlni într-o carte veche de pe Internet… o povestire absolut terifiantă (este scrisă de cineva la persoana I). Vă invit s-o citiţi şi să trageţi singuri concluziile; eu doar am tradus pentru voi:

* Poate că niciunul dintre voi nu s-a întâlnit vreodată cu o aventură mai extraordinară decât ceea ce eu am acum de relatat. Mi s-a întâmplat mie. Prin urmare, nu vă cer și nu aștept să mă credeți.

* Eram de ceva vreme bolnav de o febră scăzută și persistentă. Puterile mele s-au irosit treptat (…) Am putut vedea, după privirea doctorului, că nu-mi dădea nicio speranţă cu privire la recuperarea mea.

* Într-o zi, spre seara, când a avut loc criza, am fost cuprins de un tremur ciudat și de nedescris (…) Am văzut în jurul canapelei mele nenumărate fețe ciudate, care erau strălucitoare, dar fără trupuri. Am încercat să mă mișc, dar nu am putut. Pentru o scurtă perioadă de timp, o confuzie teribilă m-a copleșit.

* Lângă perna mea, am auzit vocea asistentei care spunea că am murit. Nu pot descrie ceea ce am simțit la auzul acestor cuvinte. Deşi făceam tot ce e posibil, nu puteam mișca nici măcar o pleoapă. După o scurtă pauză, prietenul meu s-a apropiat și plângând de durere, și-a pus mâna peste fața mea și mi-a închis ochii.

* În perioada următoare, au venit lângă mine mai mulţi oameni, care mă tratau ca pe un cadavru. Timp de trei zile, un număr de prieteni au venit să mă vadă şi mai mulți m-au atins cu degetul. A treia zi, unii dintre ei au vorbit despre mirosul de cadavru din cameră.

* Un sicriu mi-a fost procurat. Am fost ridicat și așezat cu capul pe perna sicriului și am simțit lacrimile curgând pe fața mea (…) După aceea, oamenii de la pompe funebre au acoperit sicriul şi apoi tăcere. Am rămas apoi singur. Știam totuși că nu eram încă îngropat, deși era întunecat. Nemișcat încă, mai aveam speranță.

* A sosit ziua înmormântării; atunci, am simțit sicriul ridicat și dus. L-am simțit plasat în carul mortuar. Era o mulțime de oameni în jur, iar unii dintre ei vorbeau cu tristețe despre mine. Sicriul a fost scos din car şi mă simțeam purtat pe umerii oamenilor. A urmat o pauză. Am auzit frânghiile sicriului, în timp ce acesta era coborât în groapă. Frânghiile au fost aruncate pe capacul sicriului; le-am auzit căzând. Apoi, au fost aruncaţi pe sicriu câţiva bulgări de pământ. A urmat o altă pauză (…)

* Aceasta este moartea, am crezut că aşa sunt condamnat să rămân în pământ până la Înviere (…) În contemplarea acestui gând hidos, am auzit un zgomot scăzut în pământ deasupra mea. Sunetul a continuat să crească din ce în ce mai puternic și să fie din ce în ce mai aproapiat. Sunetul a încetat și în curând am simțit mâinile unei ființe înspăimântătoare lucrând în jurul gâtului meu. Am fost târât afară din sicriu.

* Mi-am dat seama că sunt în mâinile a doi tâlhari, care prădau morminte (…) Ulterior, am observat că am fost dus într-o încăpere și dezbrăcat de hainele mele. Am fost pus gol pe o masă; din conversația câtorva oameni, am aflat că în noaptea aceea trebuia să fiu disecat. Ochii îmi erau încă închiși, n-am văzut nimic, dar în scurt timp am auzit forfotă. În sala respectivă, se adunau studenții de la anatomie. Unii dintre ei au venit în jurul mesei și m-au examinat cu atenție. Au fost încântați să constate că a fost procurat un subiect atât de bun pentru disecţie.

* Când trebuia să fiu tăiat cu cuţitul, a urmat instantaneu un țipăt de groază. Atunci, ochii mi s-au deschis instantaneu; gheața morții a fost ruptă, iar transa mea sa încheiat. S-au făcut eforturi maxime să fiu resuscitat și, în decurs de o oră, eram în posesia deplină a tuturor facultăților mele.

P.S. Dacă e să credem toată această povestire, autorul ei, fiind bolnav grav, a intrat într-o moarte clinică, însă simţurile i s-a păstrat, fiind paralizat din punct de vedere muscular. După ce a fost înmormântat (deşi nu era mort de-a binelea), a avut norocul ca „jefuitorii de morminte” să-l scoată din sicriul de sub pământ, pentru a fi vândut ilegal unei facultăţi de anatomie (se practica des acest procedeu în secolul al XIX-lea). Acolo, se pare că a ieşit din moartea clinică şi şi-a revenit în mod miraculos, efectiv fiind „sculat din morţi”…


  •  
  •  
  •  
  •  
Orgoni Crystal

 

Lasă un comentariu