Până la 5% din oameni aud „voci interioare” misterioase! De unde provin ele?


În 1997, o revista austriacă de știință publica un articol despre „Vocile interioare”. Ce-i interesant în revistă e următorul lucru: faptul că 2-5% dintre oameni aud voci, pe care cei din jur nu le aud. Unii se simț urmăriți, comandați, controlați și încolțiți de chinuri interioare.

În Olanda, la Maastricht, se cercetează fenomenul „vocilor interioare”. Pacienții sunt examinați cu ajutorul tomografiei și al altor tehnici modeme, cum ar fi PET-CT (Positron Emission Tomography). Prin această metodă, persoanei testate i se injectează o soluție de glucoză marcată radioactiv, care face vizibilă acele regiuni ale creierului care sunt deosebit de active în anumite momente. Oamenii de știință care cercetează acest fenomen încă neelucidat sunt, la acest moment, de părere că persoanele care aud voci, nu pot recunoaște ca atare gândurile exprimate în cuvinte. De aceea ei privesc greșit lumea exterioară.

La începutul anilor ’60, doctorul Patrick Flanagan a inventat neurofonul. Acest aparat este un instrument electronic, ce poate transmite la creier sunete sau mesaje prin contactul cu pielea. Pielea prezintă efecte piezoelectrice dacă vibrează sau este frecată. Ea produce semnale electrice și unde scalare. Căldura, electricitatea și alte senzații sunt primite prin piele de la sistemul nervos și transformate în semnale ce sunt transmise la creier. Când acestea ajung acolo, sunt decodate și transformate în informații. Neurofonul folosește aceste funcții pentru a duce sunetele direct la creier. Sunetele astfel obținute sunt mult mai clare decât dacă sunt percepute de ureche. O persoană testată percepe aceste sunete ca și cum ar fi luat naștere ca la telepatie, în creier.

Cam în aceeași perioadă cu inventarea neurofonului de către dr. Flanagan, biofizicianul dr. Allan Frey a inventat „auzul prin microunde”. Doctorul Frey a descoperit că sistemul auditiv al omului reacționează la o anumită frecvență electromagnetică. Aceste reacții se produc imediat. Astfel, persoanele care au fost iradiate de dr. Frey cu unde electromagnetice aflate sub frecvența normală, auzeau zumzăituri și bătăi. Specialistul a constatat chiar cum percepeau oamenii surzi aceste sunete prin neurofon. Din cercetările lui a conchis că creierul este un receptor de mare putere, iar zona cea mai sensibilă la undele electromagnetice ește cea din apropierea lobilor temporali.


Lasă un comentariu