Nu tot ce străluceşte este aur. Dar, Pământul ar fi putut avea foarte puţin din metalul preţios, dacă el nu ar fi fost bombardat acum 3,9 miliarde de ani de o ploaie masivă de meteoriţi, relevă un studiu publicat de National Geographic. Bazându-se pe o analiză al celor mai vechi roci de pe Pământ, oamenii de ştiinţă au găsit dovezile conform cărora un bombordament cu meteoriţi a schimbat compoziţia chimică a Pământului de la începuturile sale.
Prezenţa metalelor preţioase în mantaua Pământului ridică o enigmă, întrucât aceste elemente sunt atrase de fier. Atunci când Pământul s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani în urmă, planeta era sub forma unei mingi de magmă. Odată ce planeta s-a răcit, materialele mai dense au migrat către centru, producând un nucleu format în special din fier. Dar asta ar fi însemnat că orice element siderofil („atras de fier”) prezent în magma primordială ar fi trebuit să se retragă, de asemenea, înspre centru. Atunci cum se face că metalele preţioase au dispărut din centru şi se pot găsi pe suprafaţa Pământului?
Unul din răspunsurile posibile ar fi acela că metalele preţioase ar fi provenit dintr-o ploaie de meteoriţi care ar fi căzut pe suprafaţa Pământului la 650 de milioane de ani după formarea Pământului. Pentru a găsi dovezi ale acestei teorii, Matthias Willbold, de la Universitatea din Bristol, co-autor al studiului, a studiat nişte fragmente de roci, găsite în Canada în anul 2008 şi considerate a fi cele mai vechi din lume. Deşi aceste roci au circa 3,8 miliarde ani vechime, sursa primară de unde provin ele are 4,5 miliarde ani vechime. Aceasta înseamnă că rocile prezintă semnăturile chimice care au precedat masiva ploaie de meteoriţi.
Comparând aceste roci străvechi cu rocile actuale, cercetătorii au găsit două mostre care au frecvenţe diferite de izotopi de tungsten. Tungstenul-182 a fost produs doar în primii 50 de milioane de ani ale sistemului nostru solar. Rocile străvechi din Canada au mai mult tungsten-182 decât tungsten-184, elementul care se găseşte cel mai frecvent în rocile actuale. „Aceste roci pe care le-am găsit în Canada sunt singurele care arată o compoziţie anormală de tungsten” a spus dl Willbold, iar un impact cu meteoriţi putea schimba compoziţia Pământului. Deşi nu pare mult, meteoriţii ar fi adus pe Pământ circa 1018 tone de material, circa 0,5% din mantaua de protecţie a Pământului,
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Nu tot ce străluceşte este aur. Dar, Pământul ar fi putut avea foarte puţin din metalul preţios, dacă el nu ar fi fost bombardat acum 3,9 miliarde de ani de o ploaie masivă de meteoriţi, relevă un studiu publicat de National Geographic. Bazându-se pe o analiză al celor mai vechi roci de pe Pământ, oamenii de ştiinţă au găsit dovezile conform cărora un bombordament cu meteoriţi a schimbat compoziţia chimică a Pământului de la începuturile sale.
