Noul concept de „motor elicoidal” al NASA ar putea atinge 99% din viteza luminii! Am ajunge astfel pe Lună în doar 1,3 secunde…
Când vine vorba de spațiul cosmic, există o problemă semnificativă: acesta este mult prea mare. Cu navele spaţiale actuale, ar fi necesari sute de mii sau milioane de ani pentru a ajunge la cele mai apropiate stele. Însă, inginerul NASA David Burns a dezvoltat un concept pentru un motor care – susține el – ar putea accelera până la 99% viteza luminii, totul fără a fi nevoie de combustibil.
Acest concept poartă titlul de „Motor elicoidal”, deşi pare că ar încălca unele legi ale fizicii. Burns îşi ilustrează ideea asemenea unei cutii cu o greutate înăuntru, aflată pe un ax, cu un arc la ambele capete, care ridică greutatea înainte și înapoi. Cutia ar rămâne în aceeași poziție, în general, dar dacă masa greutății ar crește într-o singură direcție, ar provoca o împingere mai puternică în acea direcție și, prin urmare, o deplasare. Pe de altă parte, se ştie conceptul de conservare a impulsului, care afirmă că impulsul unui sistem rămâne constant în absența influențelor externe. Dar, există o lacună în relativitatea specială. Relativitatea specială afirmă că lucrurile capătă masă pe măsură ce se apropie de viteza luminii. Astfel, dacă greutatea este înlocuită cu ioni și cutia este înlocuită cu o buclă, ionii se pot mișca mai repede la un capăt al buclei și mai lent la celălalt. Cu toate acestea, unitatea lui Burns nu este o buclă închisă. Este elicoidală, asemănător cu un arc întins – de aici numele de „motor elicoidal”.
„Motorul accelerează ionii limitați într-o buclă la viteze relativiste moderate și apoi le variază viteza pentru a face modificări ușoare ale masei lor. Motorul mișcă apoi ionii înainte și înapoi de-a lungul direcției de deplasare pentru a produce forță”, a scris autorul conceptului. „Motorul nu are piese în mișcare în afară de ioni care călătoresc într-o linie de vid, prinși în câmpuri electrice și magnetice”.
Sună destul de inteligent, nu-i așa? Și este, din punct de vedere teoretic. Cu toate acestea, ideea nu este lipsită de dificultăți practice considerabile. Camera elicoidală ar trebui să fie destul de uriașă. Mai exact, trebuie să aibă aproximativ 200 de metri lungime și 12 metri în diametru.
Oricum, ideea lui Burns este foarte bună, dar ea trebuie să funcționeze şi în viața reală și pentru asta, va trebui să așteptăm, deoarece sunt necesare multe experimente înainte de a ajunge la planurile finale ale navei spațiale.
Dar, dacă ea s-ar putea realiza, am putea ajunge de pe Pământ la Lună în 1,3 secunde, pe planeta Marte în doar 12 minute şi la cea mai îndepărtată planetă mare din sistemul nostru solar, Neptun, în doar 4 ore! Adică, mai puţin decât am face cu trenul de la Bucureşti la Iaşi…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Când vine vorba de spațiul cosmic, există o problemă semnificativă: acesta este mult prea mare. Cu navele spaţiale actuale, ar fi necesari sute de mii sau milioane de ani pentru a ajunge la cele mai apropiate stele. Însă, inginerul NASA David Burns a dezvoltat un concept pentru un motor care – susține el – ar putea accelera până la 99% viteza luminii, totul fără a fi nevoie de combustibil.
