Multe s-au scris şi s-au spus despre Salieri, care încerca sa îi distrugă lui Mozart cariera. Ideea ca Salieri l-ar fi otrăvit pe Mozart apare pentru prima oară într-o schiţă în versuri, a lui Puşkin, din anul 1820, şi atinge punctul culminant în piesa „Amadeus”, de Peter Shaffer (ecranizată, în filmul cu acelaşi nume, de Milos Forman). Dar, de unde a pornit totul? În octombrie 1791, cu câteva săptămâni înainte de moarte, Mozart se plimba cu nevasta lui, Constanze, prin Parcul Prater şi, în hohote de plâns, îi mărturiseşte acesteia presimţirea morţii iminente, fiindcă a fost otrăvit. Bănuielile au căzut pe foarte gelosul şi pizmaşul Salieri, mai ales că acesta, târziu, cu minţile rătăcite, dădea de înţeles că el l-a ucis pe Mozart.
Multe s-au scris şi s-au spus despre Salieri, care încerca sa îi distrugă lui Mozart cariera. Ideea ca Salieri l-ar fi otrăvit pe Mozart apare pentru prima oară într-o schiţă în versuri, a lui Puşkin, din anul 1820, şi atinge punctul culminant în piesa „Amadeus”, de Peter Shaffer (ecranizată, în filmul cu acelaşi nume, de Milos Forman). Dar, de unde a pornit totul? În octombrie 1791, cu câteva săptămâni înainte de moarte, Mozart se plimba cu nevasta lui, Constanze, prin Parcul Prater şi, în hohote de plâns, îi mărturiseşte acesteia presimţirea morţii iminente, fiindcă a fost otrăvit. Bănuielile au căzut pe foarte gelosul şi pizmaşul Salieri, mai ales că acesta, târziu, cu minţile rătăcite, dădea de înţeles că el l-a ucis pe Mozart.
Cercetări şi ipoteze mai noi spun însă că marele compozitor ar fi murit de trichineloză. Ce-a mâncat el cu puţin timp înainte de moarte? La 7 octombrie 1791, vineri, ora 22,30, el îi scrie, din Viena, soţiei sale, aflată la Baden, la bal: „Ce văd? Ce simt în nări? E Don Primus (servitorul) cu cotletele! Ce gustos! Acum mănânc sănătate! Tocmai bate ora 11”. Se pare că acea carne de porc era infestată, iar timpul scurs până în noaptea de 4 spre 5 decembrie, când s-a prăpădit Mozart, reprezintă incubaţia specifică virusului mortal al trichinelozei.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Multe s-au scris şi s-au spus despre Salieri, care încerca sa îi distrugă lui Mozart cariera. Ideea ca Salieri l-ar fi otrăvit pe Mozart apare pentru prima oară într-o schiţă în versuri, a lui Puşkin, din anul 1820, şi atinge punctul culminant în piesa „Amadeus”, de Peter Shaffer (ecranizată, în filmul cu acelaşi nume, de Milos Forman). Dar, de unde a pornit totul? În octombrie 1791, cu câteva săptămâni înainte de moarte, Mozart se plimba cu nevasta lui, Constanze, prin Parcul Prater şi, în hohote de plâns, îi mărturiseşte acesteia presimţirea morţii iminente, fiindcă a fost otrăvit. Bănuielile au căzut pe foarte gelosul şi pizmaşul Salieri, mai ales că acesta, târziu, cu minţile rătăcite, dădea de înţeles că el l-a ucis pe Mozart.
