Misterul tabloului „Rondul de noapte” a lui Rembrandt, dezvăluit?

Pictura „The Night Watch” (Rondul de noapte) a lui Rembrandt a uluit cercetătorii timp de secole, datorită abundenţei de indicii ascunse şi mesaje codate. Se ştia deja că denumirea tabloului nu este cea de acum, ci că pânza se numea iniţial „Compania căpitanului Frans Banning Cocq şi a locotenentului Willem van Ruytenhurch”.

Regizorul Peter Greenaway susţine în filmul său „Nightwatching” (2007) că pictorul a utilizat acel tablou pentru a da în vileag o conspiraţie criminală împotriva celor din clasa conducătoare a Amsterdamului. Terminat în anul 1642, „Rondul de noapte” a fost comandat de către miliţia locală care se dorea a fi imortalizată pe pânză, apelând în acest scop la unul dintre cei mai mari pictori ai vremii.

Potrivit filmului lui Greenaway, artistul a descoperit că cel care era căpitanul miliţiei a fost ucis şi că subalternii şi colegii săi au aranjat ca asasinatul să pară un simplu accident din timpul unor exerciţii de trageri.
De asemenea, „Rondul de noapte”, susţine Greenaway, conţine mesaje ascunse şi ironizează miliţienii, insinuând că unul dintre ei era gay, iar altul afemeiat. Prezenţa din tablou a tinerei femei a uimit dintotdeauna istoricii de artă, însă acelaşi Greenaway o identifică pe aceasta ca fiind vecina lui Rembrandt şi fiica ilegitimă a lui Rombout Kemp, unul dintre cei care apar în pictură. Aceasta fusese obligată să lucreze într-un bordel, iar faptul că a fost inclusă în tablou doreşte a scoate la iveală acest secret ruşinos, este de părere regizorul.

Acelaşi film intenţionează să rezolve şi enigma sărăciei pictorului. Rembrandt, foarte bogat şi renumit în tinereţea sa, a murit în sărăcie. Greenaway sugerează astfel că miliţienii, supăraţi de sfidarea pictorului, s-au răzbunat pe acesta, distrugându-i reputaţia şi viaţa personală.

Greenaway are o explicaţie pentru identitatea fiecărui personaj din tablou şi ceea ce simbolizează fiecare. El îl descrie pe Rembrandt că pe „un Mick Jagger şi Bill Gates al acelor vremuri” şi explorează în continuare viaţa privată a artistului precum şi relaţiile amoroase ale acestuia.

Tabloul „Rondul de noapte” a fost înconjurat de controverse la vremea sa, însă acum este considerat o capodoperă. Atunci, comandantul Frans Banning Cock s-a plâns că ar fi dorit să iasă mai mult în evidenţă în acest uriaş tablou. Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra acţiunii înseşi, decât asupra înfăţişării figurilor; pentru el tema este defilarea, mişcarea, acţiunea neobişnuită, şi nu tabloul colectiv tradiţional al unui grup. Puternicele contraste de lumină şi culoare, jocul fin al mişcării trupurilor, umbrelor şi rechizitelor înviorează excepţional scenă, leagă figurile între ele, alcătuind parcă din acestea o compoziţie de lumini.

Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfăţişează o acţiune care se desfăşoară la lumina unei după-amiezei târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.