Misterul capetelor olmece gigante… Ce reprezintă aceste capete? Extratereştrii? Uriaşii din Biblie?

9
10

În 1945, intrigat de povestirile străvechi care menţionau un cap colosal ce se ridica în mijlocul pădurii tropicale, arheologul american Matthew Stirling a pornit să exploreze Tenochtitlan, veche aşezare din regiunea golfului Mexic, şi a descoperit un cap enorm sculptat, tipic olmec, înalt de aproape doi metri, cântărind câteva tone. În 1860, fuseseră descoperite primele capete olmece, acoperite cu căşti asemănătoare celor purtate de jucătorii de fotbal american din zilele noastre, reprezentându-i pe suveranii olmeci. Trăsăturile negroide l-au determinat pe un cercetător din secolul al XIX-lea să considere că africanii au trăit în Mexic „la începuturile omenirii”. Această civilizaţie străveche, prima care a apărut în America, se pare că a dispărut o dată cu numele ei adevărat, lăsând în urmă doar câteva sculpturi tipice răspândite prin pădurea tropicală.

Capetele colosale au fost descoperite în pădurile din Veracruz şi Tabasco. Pe baza testului cu carbon 14, utilizat pentru vestigiile arheologice începând cu anul 1957, arheologii au demonstrat că civilizaţia olmecă a apărut în jurul anului 1160 î.Hr., adică cu mult timp înaintea mayaşilor. Descoperirea aşezămintelor de la San Lorenzo, din Veracruz, a arătat că olmecii au fost constructori remarcabili – care puteau să proiecteze atât un platou artificial, cât şi un sistem complex de apeducte – şi sculptori talentaţi, dovadă fiind statuile din jad care înfăţişează jucători cu mingea, statuile îngenuncheate din piatră, bebeluşii din ceramică cu cap de jaguar, altarele şi tronurile imense sculptate în piatră şi decorate cu sculpturi, precum şi capetele colosale.

Bazaltul folosit la realizarea capetelor şi altarelor era extras din Munţii Tuxtla, la o depărtare de cincizeci de kilometri în nord-vest de San Lorenzo. O armată întreagă de muncitori a lucrat la extragerea şi transportul blocurilor de piatră. Blocurile au fost cărate pe mare pe plute, de unde, pe cursul unui râu, au fost duse până la San Lorenzo. Aici, au fost tăiate şi sculptate. În mod curios, odată terminate, aceste opere au fost sistematic profanate şi acoperite cu pământ.

Astfel, pe la anul 950 î.Hr., olmecii au decapitat numeroase statui din piatră, au găurit capetele şi au lovit cu topoarele altarele. Statuile erau apoi culcate pe un strat de pietriş roşu şi îngropate în şir în şanţuri săpate de olmeci. Unele sculpturi erau chiar ridicate pe verticală şi aruncate spre alte statui pe care le spărgeau. Distrugerea şi îngroparea acestor opere au constituit subiecte de legendă aproape la fel de neobişnuite ca şi crearea lor. Unii specialişti consideră că olmecii îndeplineau astfel un ritual religios sau un sacrificiu ritual. Dar în opinia unui cercetător de la Universitatea Yale, Michael Coe, specialist în arheologia mexicană, arfi vorba de o criză socială gravă care antrenase pe ţăranii revoltaţi la profanarea altarelor şi statuilor ce simbolizau tirania dinastiei. Ţăranii fuseseră aduşi în stare de sclavie şi erau obligaţi să execute sculpturile respective. Aceştia au distrus şi îngropat sculpturile detestate, care le aminteau de servitudinea în care se aflau, ca să nu le mai vadă.

P.S. S-ar putea să existe şi o altă ipoteză. Dacă acele sculpturi nu erau altceva decât reprezentările în piatră a unor extratereştri giganţi, iar distrugerea lor a reprezentat o revoltă a poporului olmec împotriva acelor extratereştri? Sau ei reprezintă acei uriaşi de care se vorbeşte în Biblie?