Marele Talos din bronz din perioada antichităţii, primul robot din istoria omenirii?

2.533 vizualizari

Talos 1Mulţi oameni sunt familiarizaţi cu imaginea lui Talos prin intermediul reprezentării acestuia sub forma unui gigant de bronz în filmul din 1963 Iason şi argonauţii, în care s-au folosit uluitoarele efecte speciale ale lui Ray Harryhausen. Dar de unde provine ideea pentru Talos? Este oare posibil ca acesta să fi fost primul robot din istorie?

De unde provine robotul Talos?

Iniţial, Talos a fost o figură legendară cretană, deşi există diverse mituri cu privire la originea acestuia. După ce Zeus a răpit-o pe Europa şi a dus-o în Creta, i-a făcut trei daruri pentru a-şi dovedi iubirea, unul dintre acestea fiind gigantul din bronz Talos. Într-o altă versiune a poveştii, gigantul a fost făurit de Hefaistos şi ciclopi şi dăruit lui Minos, regele Cretei. Conform altui mit, Talos a fost fiul lui Cres şi tatăl lui Faistos sau fratele lui Minos. Alţii au spus că a fost, de fapt, un taur, probabil identic cu minotaurul cretan din labirint. Conform lucrării Argonauticele a scriitorului antic Apollonios din Rodos, a fost ultimul dintr-o generaţie de oameni din bronz, apăruţi din frasini şi supravieţuitori ai erei semizeilor.

Robotul Talos apăra insula Creta de duşmani

Talos sau Talus înseamnă soare în dialectul cretan antic, iar lui Zeus i s-a dat în Creta acelaşi nume, Zeus Tallaios. Talos era paznicul insulei Creta şi patrula coasta insulei de trei ori pe zi, pentru a preveni invazia duşmanilor şi a-i împiedica pe localnici să plece fără permisiunea lui Minos. De asemenea, călătorea de trei ori pe an prin oraşele Cretei, ducând cu el tăbliţe din bronz pe care erau înscrise legile sacre ale lui Minos şi având grijă ca aceste legi să fie respectate. Se spune că Talos arunca bolovani uriaşi înspre corăbiile duşmanilor, împiedicându-le să ajungă la ţărmul insulei. Dacă inamicii treceau de primul său bombardament, gigantul de bronz sărea în foc până când se înroşea şi îi strângea pe duşmani într-o „îmbrăţişare fierbinte”, atunci când aceştia ajungeau pe insulă. Se mai spune că Talos s-a aflat cândva în posesia sarzilor şi că, atunci când aceştia au refuzat să-i predea omul de bronz lui Minos, Talos a sărit în foc, strângându-i apoi la piept şi omorându-i în chinuri groaznice. De la acest incident se pare că provine expresia râs sardonic, aplicându-se celor care râd de problemele lor sau ale altora.

Robotul avea sub piele o venă roşie

Iason şi argonauţii s-au întâlnit cu Talos atunci când s-au apropiat de Creta pe drumul către casă, după ce au obţinut Lâna de Aur. Gigantul le-a ţinut corabia, Argo, la mal, aruncând cu bolovani uriaşi înspre ea. Medeea, vrăjitoarea care îl însoţea pe Iason, i-a ajutat să scape de loviturile nimicitoare ale lui Talos, folosindu-şi magia. Se spune că Talos avea o singură venă roşie, sub pielea fină, care pornea de la gât şi ajungea până la călcâi, fiind închisă cu un cui de bronz. Cuiul, sigilat în ichorul divin (o substanţă uleioasă la care se face adesea referire cu sensul de sânge al zeilor), permitea membrelor de metal să se mişte. Era singurul punct vulnerabil al trupului său.

Moartea lui Talos

În Argonauticele, Medeea a vrăjit gigantul cu privirea şi a invocat divinităţile Kere (spiritele morţii) cu rugăciuni şi cânturi. Pe când încerca să arunce bolovani pentru a alunga acele spirite, Talos şi-a lovit din greşeală glezna de o piatră ascuţită, chiar în locul în care era închisă vena sa vulnerabilă. S-a prăbuşit la pământ cu o bufnitură puternică, făcând ca ichorul divin să se scurgă precum plumbul topit. Într-o altă versiune, Medeea l-a vrăjit pe omul de bronz şi l-a făcut să creadă că îi va da o poţiune secretă pentru a-l face nemuritor, dacă el îi va da voie să poposească pe insulă. Talos a acceptat şi a băut poţiunea, care l-a adormit imediat. Atunci Medeea i-a scos cuiul din gleznă şi, astfel, omul de bronz a murit. Alţii cred că argonautul Peas (tatăl lui Filoctet, care a luptat în războiul troian) a străpuns vena gigantului cu o săgeată.

După moartea lui Talos, Argo a reuşit să ajungă la ţărmul Cretei în siguranţă. Monede care îl înfăţişează pe Talos au fost descoperite în oraşul cretan Phaistos, datând din secolele al IV-lea şi al III-lea î.Hr. Un krater (vas) roşu de la sfârşitul secolului al V-lea d.Hr. îi înfăţişează pe dioscuri (zeii-eroi Castor şi Pollux) prinzându-l pe muribundul Talos, în timp ce Medeea, în rochie orientală, stă într-o parte, în faţa corăbiei Argo, ţinând un sac brodat (probabil conţinând poţiunile şi prafurile ei magice).

Talos 2Talos reprezenta de fapt o flotă dotată cu arme de metal?

Există diferite modalităţi de a interpreta mitul gigantului de bronz din Creta. Povestea prezintă similitudini cu cea a lui Ahile din timpul războiului troian şi poate că sursa lor coincide. O interpretare politică ar sugera că Talos a reprezentat flota minoică, dotată cu arme de metal. Atunci când grecii de pe Argo l-au învins pe Talos, puterea Cretei a dispărut, iar controlul asupra lumii greceşti s-a transferat în zona continentală. Sau poate că porturile Cretei au fost invadate de piraţi, iar Talos a reprezentat paza minoică împotriva piraţilor, sub forma celor trei schimburi de patrulare.

Vena lui Talos este un mister?

Poetul Robert Graves a sugerat că vena lui Talos ţine de misterul metodei de turnare a bronzului cu ajutorul cearei pierdute, care presupune ca sculptorul să creeze un model din lut, care este apoi turnat în ceară. Acest model este apoi acoperit cu un mulaj din lut, perforat. Atunci când este încălzit, mulajul pierde ceara (de unde şi numele metodei), care curge prin găuri. Metalul în formă lichidă este apoi turnat în spaţiul ocupat anterior de ceară.

Talos = Soarele?

O interpretare religioasă/ritualică a fost sugerată de descoperirea pietrelor minoice de sigiliu, datând din jurul anului 1500 î.Hr., care înfăţişează o zeiţă sau o preoteasă vâslind într-o barcă spre altarele de la ţărm, indicând navigarea divinităţii în jurul insulei, asemenea celei a gigantului de bronz. Cum Talos înseamnă „soare” în cretană, Robert Graves a sugerat că acesta, la început, dădea ocol Cretei doar o dată pe zi, ca şi soarele. Şi, pentru că Talos, imaginea din bronz a soarelui, a fost, de asemenea, numit Taurus (taurul), iar anul cretan era divizat în trei anotimpuri, vizita lui de trei ori pe an în oraşe putea face referire la o procesiune regală a Regelui Soare, care îşi purta masca ritualică de taur.

Este Talos primul robot operaţional din istorie?

O altă teorie este că Talos reprezintă primul robot complet operaţional din istorie. S-a calculat că, dacă Talos ar fi dat ocol Cretei de trei ori pe zi, ar fi mers cu o viteză medie de 350 km pe oră. Susţinătorii acestui punct de vedere sugerează că, atunci când gigantul a fost rănit în călcâi, ceea ce a curs părea să semene cu plumbul topit. În general, grecii erau fascinaţi de tot felul de automate, adesea folosindu-le în producţiile teatrale şi ceremoniile religioase. Există o istorie a roboticii antice, chiar dacă în formă primitivă.

În anul 350 î.Hr., sclipitorul matematician grec Arhitas a construit o pasăre mecanică, numită Porumbelul, care era propulsată cu abur. A fost unul dintre primele studii despre zbor din istorie, precum şi primul model de aeroplan. În 322 î.Hr., filozoful grec Aristotel, poate prevăzând o dezvoltare a roboţilor, a scris: „Dacă fiecare unealtă ar putea face, la ordin sau din proprie iniţiativă, munca ce i se potriveşte… atunci n-ar mai fi nevoie nici de ucenici pentru lucrătorii meşterului, nici de sclavi pentru stăpâni”.

Totuşi, chiar dacă Talos a fost doar o figură mitică, gigangul de bronz din Creta a fost, probabil, prototipul tuturor roboţilor moderni.