Maitreyi şi Eliade: un rezumat al unei iubiri imposibile


Romanul Maitreyi

Romanul „Maitreyi” a apărut la puţin timp după întoarcerea lui Eliade din India. Ce spune cartea? Allan o cunoaşte pe Maitreyi în perioada studiilor de la Calcutta. La început i se pare chiar urâtă, dar, încetul cu încetul, devine fascinat de tânăra bengaleză. Aici însă cartea lasă fără răspuns o întrebare: de cine s-a îndrăgostit Allan-Eliade, de Maitreyi, ori de cultura pe care o descoperea, întrupată în fiica de 16 ani a maestrului său?

Totul debutează ca un joc intercultural – definirea şi înţelegerea anumitor tradiţii, credinţe, gesturi specifice. Allan o învaţă franceză, ea îl învaţă bengali, apropierea lor este dublată de misterul pe care celălalt îl provoacă prin trăsăturile sale esenţial diferite. Ceremonialul atingerii picioarelor, purtător de încărcătură mistică, tandreţe, simbol al devotamentului, îl convinge pe celibatarul Allan să se gândească serios la căsătorie.

Momentul este intensificat de discuţiile despre căsătoria indiană şi mai ales de mărturisirea fetei privind veneraţia pe care i-o poartă maestrului ei, Robi (în realitate, cunoscutul poet Rabindranath Tagore). Frica de a nu o pierde îl determină pe Allan să o ceară în căsătorie, însă interdicţiile referitoare la mariajul indian le spulberă visul.

Cei doi se logodesc pe ascuns şi povestea de iubire continuă în timpul vizitelor nocturne ale lui Allan în camera tinerei indience. Nici hotărârea ei de a-şi înfrunta tatăl, nici decizia lui de a se converti la hinduism nu sunt suficiente: străinul este alungat din casa lui Dasgupta. Pleacă în Tibet, în timp ce Maitreyi, îndurerată, se dăruieşte unui vânzător de flori, sperând să fie alungată ca să-l poată urma pe Allan.

Maitreyi si filozoful Tagore

Cine a fost de fapt Maitreyi?

Maitreyi Devi a fost fiica lui Surendranath Dasgupta, unul dintre cei mai importanţi filosofi indieni. Când l-a cunoscut pe Eliade, avea doar 16 ani, dar versurile ei îl impresionaseră deja pe celebrul Tagore.

Răspunsul lui Maitreyi la romanul lui Eliade a venit după 42 de ani. Volumul „Dragostea nu moare” reia povestea, însă, spre deosebire de Eliade, care şi-a permis să mai şi „pluseze”, indianca reclamă relatarea autentică a faptelor. De altfel, ea îl acuză pe Eliade de mistificare. „Cum m-ai putut compromite în faţa lumii, asta e dragoste?„, întreabă, în cartea ei, Maitreyi. Cea mai mare supărare a sa era legată de „vizitele nocturne”, pe care ea le neagă.

De altfel, această supărare a fost evidenţiată şi de cercetătorii vieţii şi ai operei lui Eliade. Principalul său exeget străin, Mac L. Ricketts, îi mărturisea „omologului” său român Mircea Handoca: „Maitreyi nu poate uita marea dragoste pe care a avut-o faţă de Eliade. Asta nu a împiedicat-o să fie nervoasă şi foarte supărată din cauza unor pasaje compromiţătoare din cartea lui Eliade”.

Mircea Eliade

Chabu, sora lui Maitreyi, se dezvăluie

Cele două cărţi au stârnit ample dispute la vremea lor. În România, Eliade a fost acuzat de… pornografie. Nici Maitreyi nu a scăpat însă de acuzaţiile de imoralitate, venite nu doar din partea criticilor, ci şi chiar de la propria soră, unul dintre personajele cheie ale poveştii.

Chitrita Devi (Chabu) declara într-un interviu din 1996 că ambele cărţi au facut rău şi că se îndepărtează de adevăr. Ea spunea că a zărit inclusiv faimoasa scenă a sărutului, care avea să declanşeze scandalul, şi că ar fi fost vorba doar o atingere.

„Ea avea un sari foarte subţire. Eu eram bolnavă, aveam anemie, aveam nevoie de aer curat. Stăteam întinsă pe bancă. Didi era şi ea, şi Eliade. Deodată, m-am ridicat în capul oaselor şi am văzut ceva alb, semănând cu o mână sub sariul ei. Pielea era albă, nebronzată. Sari-ul era albastru, mâna prea albă sub el. I-am întrebat: . „Nu, nu, nimic”, mi-au zis ei repede. N-am realizat imediat că era mâna lui Eliade. După aceea mi-am dat seama”.

Volumul lui Eliade îi era necunoscut lui Chitrita, însă despre cartea surorii sale declară: „Aşa ceva nu se face în societatea noastră”. Marea ei nemulţumire era legată mai ales de tonul cărţii, afirmând că o astfel de dragoste pasională este deplasată: „La occidentali, acţiunea e totdeauna în afară. Trăirile interioare nu atrag publicul, nu sunt destul de antrenante pentru ei”.

Nu în ultimul rând, referindu-se la relaţia dintre Eliade şi Maitreyi, Chitrita Devi spunea: „Ea… cred că a făcut o pasiune pentru el… cât despre el… el pur şi simplu cred că a luat-o ca pe o distracţie.”

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock