Este o întrebare pe care noi, oamenii, ne-o punem demult: ce se întâmplă cu noi atunci când murim? Un grup de cercetători internaționali, neurologi, psihologi și terapeuți, se vor alătura practicienilor de sănătate în acest weekend (29-31 ianuarie 2016) la Conferinţa Australiană privind Viaţa de Apoi, care se va desfăşura la Melbourne, pentru a discuta probleme privind moartea.
Conferința a fost concepută pentru a discuta percepția noastră cu privire la moarte. „Din punct de vedere psihologic, oamenii ar dori să aibă un sentiment de asigurare că în cele din urmă, atunci când murim, lucrurile nu se opresc aici, şi că există un scop mai mare în viață”, a declarat neurologul Vladimir Dubai. El continuă: „Există, de asemenea, sugestii fiziologice conform cărora conştiinţa noastră ar putea supravieţui în afara corpului”.
Timp de trei zile, participanții vor vorbi despre spiritualitatea vieţii de apoi și știință, un domeniu de cercetare provocator. „Din păcate, oamenii de ştiinţă au ignorat şi au ridiculizat rapoartele privind fenomenele stranii ale celor care s-au apropiat şi chiar au trecut pragul morții, aceste experienţe având un efect profund asupra celor care le-au trăit”, a declarat unul din organizatorii conferinţei, Mick Turner.
Vladimir Dubai, de asemenea fondatorul Institutului Australian de Cercetări Parapsihologice, va prezenta cele mai recente descoperiri privind cercetarea în domeniul bântuirilor de fantome. El spune că ştiinţa şi spiritualitatea nu se exclud reciproc: „E important să facem un pas înapoi și să spunem: ştiu că se întâmplă ceva şi vreau să înțeleg în ce condiții se manifestă acest fenomen. Știința oficială și scepticii, deopotrivă, doresc să respingă fenomenele, și, prin lucrul acesta, ei bagă sub covor o mulţime de informații folositoare”.
Sursa: The Huffington Post
P.S. O ştire nemaipomenită. Îi felicit pe cei câţiva oameni de ştiinţă australieni, cu mintea deschisă, care au curajul să abordeze o problemă capitală pentru om: ce se întâmplă cu noi după moarte. Cred că este întrebarea cea mai importantă care ar trebui să ne frământe în viaţă, şi nu problemele false, de genul „când e mai bine să facem dragoste” (!) Mă bucur de asemenea că văd şi cercetători preocupaţi de fenomen, pe care nu-l resping, aşa cum face de multe ori ştiinţa oficială, fără să analizeze prea bine ceea ce se întâmplă. Poate că într-o zi şi ştiinţa oficială îşi va da seama că există o conştiinţă care poate supravieţui după moarte, iar noi trebuie să înţelegem mai bine acest fenomen încă necunoscut.