După ce inima se opreşte, conştiinţa umană supravieţuieşte în Cosmos, datorită microtubulilor – susţin doi mari oameni de ştiinţă
Ce se întâmplă când murim? Conștiința pur și simplu pâlpâie, ca o lumânare stinsă, sau continuă într-o altă formă? Experiențele oamenilor care pretind că întrezăresc viața de apoi în timpul experiențelor în apropierea morții ar putea oferi răspunsuri sau există o explicație științifică pentru ceea ce văd și simt? Problema vieții după moarte a fost domeniul religiei și al filosofiei. Dar dacă știința, înarmată cu cercetări de ultimă oră și teorii revoluționare, începe să descopere dovezi care indică ceva dincolo de mormânt? Ar putea descoperirile emergente în mecanica cuantică, neuroștiință și teoria informației să ofere dovada – sau cel puțin o privire – despre viața de după moarte?
Mecanica cuantică a revoluționat înțelegerea noastră asupra universului, provocând viziunea materialistă asupra realității. Unii fizicieni propun că conștiința poate să nu fie limitată la creier, ci mai degrabă să existe ca un fenomen „non-local”.
Dr. Stuart Hameroff, anestezist și profesor la Universitatea din Arizona, și Sir Roger Penrose, un fizician renumit, au dezvoltat controversata teorie Orchestrated Objective Reduction (Orch-OR). Conform ipotezei lor, conștiința provine din procesele cuantice din microtubulii provenind din celulele creierului. Hameroff a speculat că, după moarte, această informație cuantică ar putea persista în Univers. „Dacă inima se oprește, informația cuantică nu este distrusă”, afirmă el. „Se dispersează în Cosmos, permițând potențial o formă de continuare”.
Criticii etichetează această teorie ca fiind speculativă și lipsită de dovezi empirice. Cu toate acestea, interesul tot mai mare pentru biologia cuantică – un domeniu în curs de dezvoltare care explorează fenomenele cuantice din organismele vii – sugerează că cercetările ulterioare ar putea dezvălui perspective neașteptate asupra conștiinței.
Ce se întâmplă când murim? Conștiința pur și simplu pâlpâie, ca o lumânare stinsă, sau continuă într-o altă formă? Experiențele oamenilor care pretind că întrezăresc viața de apoi în timpul experiențelor în apropierea morții ar putea oferi răspunsuri sau există o explicație științifică pentru ceea ce văd și simt? Problema vieții după moarte a fost domeniul religiei și al filosofiei. Dar dacă știința, înarmată cu cercetări de ultimă oră și teorii revoluționare, începe să descopere dovezi care indică ceva dincolo de mormânt? Ar putea descoperirile emergente în mecanica cuantică, neuroștiință și teoria informației să ofere dovada – sau cel puțin o privire – despre viața de după moarte?
