Luminile călăuzitoare şi misterioase Te Lapa ale polinezienilor – un fenomen imposibil de explicat de ştiinţa modernă
Popoarele polineziene sunt cunoscute de mult timp ca fiind marinari incredibil de pricepuți, navigând în întinderea vastă și aparent goală a oceanului în căutarea unor noi insule pe care să se stabilească. Acest lucru l-au făcut cu un succes uimitor: polinezienii locuiesc acum o serie de insule, mari și mici, care sunt împrăștiate în jurul Oceanului Pacific. Unele dintre aceste insule sunt la sute și mii de kilometri distanță una de alta, iar acest lucru creează o mare întrebare: cum au traversat vechii polinezieni distanțe atât de mari doar cu abilități rudimentare? O enigmă de durată transmisă de-a lungul generațiilor ar putea fi răspunsul: luminile călăuzitoare Te Lapa.
Polinezienii mai în vârstă vorbesc de mult despre Te Lapa, un fenomen misterios care se presupune că i-au ajutat să găsească insule noi și îndepărtate. Termenul desemnează o lumină, de obicei reflectată pe suprafața oceanului, care a fost folosită de marinarii antici ca un ajutor de navigare la îndemână. Urmărirea luminilor i-ar fi dus la descoperirea de noi insule. Știința modernă, totuși, are probleme în a explica natura exactă din spatele lui Te Lapa.
În timp ce fenomenul era cunoscut de multă vreme printre polinezieni, abia în 1972 a fost realizată o cercetare a fenomenului, când David Lewis l-a descris în cartea sa „Noi, navigatorii”. Până în acel moment, știința putea explica toate metodele tradiționale de navigație oceanică, toate cu excepția lui Te Lapa. Așa că un specialist – dr. Marianne „Mimi” George – s-a angajat într-o căutare pentru a rezolva ghicitoarea acestei abilități pierdute polineziene.
Dr. George, un marinar experimentat și navigator, a călătorit pe insula polineziană Taumako din Insulele Santa Cruz, unde s-a întâlnit cu Te Aliki Kaveia, în încercarea de a studia practicile native de navigație. Kaveia a fost șeful insulei și un navigator veteran care a văzut Te Lapa de multe ori. Împreună cu Dr. George, el a pornit încă o dată pe calea veche, dovedind odată pentru totdeauna că fenomenele luminii misterioase există cu adevărat.
Dr. George a văzut luminile Te Lapa și a fost rapid fascinat de ele. Ele sunt un adevărat ajutor de navigație în toate sensurile, dar nu pot fi explicate. Unii au spus că ar fi vorba de bioluminiscență sau de lumină naturală electromagnetică. Alte fenomene naturale similare au fost rapid respinse.
Te Lapa a fost descrisă ca o lumină liniară care apare la orizont, fiind văzută cel mai bine noaptea și provenind din insule. Marinarii polinezieni urmau aceste lumini până la sursă, navigând astfel în siguranță către obiective atât de îndepărtate. Luminile au fost descrise ca „strălucitoare” şi „intermitente”, numele polinezian „Te Lapa” traducându-se prin „ceva care clipește” sau „lumină intermitentă”. Această lumină enigmatică, a remarcat Dr. George, este folosită pentru navigație la cel mult 200 km de țărm. Te Aliki Kaveia a confirmat acest lucru, adăugând că distanța de 160 de km este ideală pentru a urmări Te Lapa.
O ipoteză interesantă cu privire la sursa lui Te Lapa a fost ridicată de George și Kaveia, fiind centrată pe valurile oceanice. Totodată, Dr. George a bănuit că emisiile electromagnetice din mișcările tectonice ar putea fi sursa.
Mulți oameni de știință s-au grăbit să respingă ipoteza că Te Lapa ar fi un fenomen inexplicabil. Ei l-au considerat pur și simplu prea obscur, prost documentat și cercetat pentru a fi studiat în detaliu. Dar tradițiile orale există, dovedind existența acestor lumini oceanice ciudate. În diferite insule așezate de polinezieni, există termeni diferiți, însă toți denotă aceeași apariție. Pe îndepărtata insula Nikunau este cunoscută sub numele de „Te Mata” sau „Gloria mărilor”, în timp ce în Tonga este cunoscută sub numele de „Te Tapa”, adică „A izbucni cu lumină”.
Oricare ar fi adevărata explicație științifică a lui Te Lapa, fenomenul încă ne dovedește că știința nu este atotputernică.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Popoarele polineziene sunt cunoscute de mult timp ca fiind marinari incredibil de pricepuți, navigând în întinderea vastă și aparent goală a oceanului în căutarea unor noi insule pe care să se stabilească. Acest lucru l-au făcut cu un succes uimitor: polinezienii locuiesc acum o serie de insule, mari și mici, care sunt împrăștiate în jurul Oceanului Pacific. Unele dintre aceste insule sunt la sute și mii de kilometri distanță una de alta, iar acest lucru creează o mare întrebare: cum au traversat vechii polinezieni distanțe atât de mari doar cu abilități rudimentare? O enigmă de durată transmisă de-a lungul generațiilor ar putea fi răspunsul: luminile călăuzitoare Te Lapa.
