Lucruri inedite despre Mihai Eminescu: era îndrăgostit de Cleopatra, a fost „mare boier”…şi multe altele


Mihai Eminescu 22Eminescu scria poezii până în noaptea morţii sale

Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.

Poetul vroia să locuiască la Dorohoi

Ştiaţi că Eminescu avea în plan să locuiască la Pomârla din Dorohoi? Fireşte, nu singur, ci cu Veronica.

Eminescu, îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru

Deşi planturoasă şi cam urâţică, cu doi copii mari, divorţată, Cleopatra Lecca Poenaru i-a căzut cu tronc lui Eminescu. Era fiica pictorului C. Lecca şi… verişoară cu Caragiale. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr.l6, o stradă cu plopi. Câţi erau? Poetul i-a numărat şi a văzut că erau fără… soţ! De aici, poezia „Pe lângă plopii fără soţ”?

Ceasornicul de aur a lui Eminescu poate fi văzut la Muzeul Literaturii Române

La 28 iunie 1883 ceasornicul de aur al lui Eminescu a intrat în posesia fratelui său Matei. Ceasul a fost pierdut şi recuperat. Astăzi este admirat la Muzeul Literaturii Române.

Eminescu, membru al unei societăţi denumite „Divanul domnesc”

Eminescu a făcut parte şi din „Divanul domnesc”. Societatea „România Jună” de la Viena a organizat la Cernăuţi un cerc studenţesc pentru şezători culturale şi naţionale, pe care l-au botezat „Divan”. Cu această ocazie s-au ales 12 boieri „veliţi”. Şedinţele se ţineau în vechea limbă a cronicarilor.

Studentul candidat era supus unui examen „în ale ştiinţelor duhovniceşti, lumeşti şi administrative”. După aceea se primeau „titlul şi întăritura domnească”. Eminescu a fost adus la „Divan”. Mai mult, a fost „uns” – „boier velit” (Mare).

Macedonski îşi bate joc de Eminescu

În august 1883, Al. Macedonski publica în „Literatorul” epigrama: „Un X… pretins poet acum/S-a dus pe cel mai jalnic drum…/ L-aş plânge dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun/Căci până ieri a fost năuc/Şi nu e azi decât nebun”. Primele două versuri sunt anagrama numelui complet al lui Eminescu.

P.S. Imaginea de mai sus e o poză mai puţin cunoscută a marelui nostru geniu literar.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock