Lucruri inedite despre Mihai Eminescu: era îndrăgostit de Cleopatra, a fost „mare boier”…şi multe altele

Eminescu scria poezii până în noaptea morţii sale

Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.

Poetul vroia să locuiască la Dorohoi

Ştiaţi că Eminescu avea în plan să locuiască la Pomârla din Dorohoi? Fireşte, nu singur, ci cu Veronica.

Eminescu, îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru

Deşi planturoasă şi cam urâţică, cu doi copii mari, divorţată, Cleopatra Lecca Poenaru i-a căzut cu tronc lui Eminescu. Era fiica pictorului C. Lecca şi… verişoară cu Caragiale. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr.l6, o stradă cu plopi. Câţi erau? Poetul i-a numărat şi a văzut că erau fără… soţ! De aici, poezia „Pe lângă plopii fără soţ”?

Ceasornicul de aur a lui Eminescu poate fi văzut la Muzeul Literaturii Române

La 28 iunie 1883 ceasornicul de aur al lui Eminescu a intrat în posesia fratelui său Matei. Ceasul a fost pierdut şi recuperat. Astăzi este admirat la Muzeul Literaturii Române.

Eminescu, membru al unei societăţi denumite „Divanul domnesc”

Eminescu a făcut parte şi din „Divanul domnesc”. Societatea „România Jună” de la Viena a organizat la Cernăuţi un cerc studenţesc pentru şezători culturale şi naţionale, pe care l-au botezat „Divan”. Cu această ocazie s-au ales 12 boieri „veliţi”. Şedinţele se ţineau în vechea limbă a cronicarilor.

Studentul candidat era supus unui examen „în ale ştiinţelor duhovniceşti, lumeşti şi administrative”. După aceea se primeau „titlul şi întăritura domnească”. Eminescu a fost adus la „Divan”. Mai mult, a fost „uns” – „boier velit” (Mare).

Macedonski îşi bate joc de Eminescu

În august 1883, Al. Macedonski publica în „Literatorul” epigrama: „Un X… pretins poet acum/S-a dus pe cel mai jalnic drum…/ L-aş plânge dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun/Căci până ieri a fost năuc/Şi nu e azi decât nebun”. Primele două versuri sunt anagrama numelui complet al lui Eminescu.

P.S. Imaginea de mai sus e o poză mai puţin cunoscută a marelui nostru geniu literar.