Lipsa argintului din lume poate crea un fel de „apocalipsă tehnologică” a omenirii!

4.972 vizualizari

argint 75Mulţi oameni văd cea mai bună investiţie a banilor în aur. E adevărat că aurul e un metal preţios care de-a lungul secolelor şi mileniilor nu şi-a pierdut niciodată valoarea, dar el este atât de preţios nu neapărat datorită puţinătăţii sale, ci poate şi din cauza unei istorii ascunse a planetei, în care extratereştrii Anunnaki ar fi exploatat aurul de pe Pământ în interes propriu (citiţi mai multe în acest articol: Pentru a scăpa de încălzirea globală, oamenii trebuie să se ducă pe Nibiru pentru a lua înapoi aurul furat de Anunnaki…).

Dar mulţi dintre noi nu observăm un alt metal preţios este şi mai important pentru civilizaţia omenească actuală, argintul. Iar rezervele sale se apropie de sfârşit. Preţul argintului este mult mai scăzut decât cel al aurului, nu este atât de „preţios” şi „vânat” ca şi aurul, dar este atât de vital pentru industrie. Fără argint, toată civilizaţia industrială şi informaţională actuală s-ar duce de râpă. Nu vă vine a crede? Iată mai jos câteva din aplicaţiile argintului:

– aproape toată industria electronică conţine elemente ce au în compoziţia lor argint. Comutatoarele (întrerupătoarele) conţin membrane de argint şi sunt folosite ca butoane (de aprins/stins) la televizoare, telefoane, tastaturi etc., rezistând la milioane de cicluri de aprins/stins;
– cablurile superconductoare din argint au o conductibilitate a curentului electric de 140 de ori mai mare decât cele din cupru;
– bateriile fabricate cu aliaj din argint sunt cu 35% mai buen decât cele din litiu;
– argintul este folosit în cipurile RFID (de identificare cu ajutorul frecvenţei radio);
– circa 40 de componente ce conţin argint pot fi găsite într-un automobil (de la oglinzi, până la parbriz, frâne şi alte componente electrice);
– argintul este folosit în tehnologia verde a panourilor solare; pentru celulele fotovoltaice ale acestor panouri, ingredientul principal îl reprezintă argintul;
– ferestrele termale (care reduc 95% din lumina soarelui, având abilitatea de a păstra căldura iarna în interiorul casei şi a reflecta lumina soarelui vara) au în compoziţie şi argint;
– nano-particulele din argint sunt folosite de peste 120 de ani în maşinile de spălat, frigidere, aparate de aer condiţionat şi aspiratoare, pentru a sterliza până la 650 de tipuri de bacterii;
– naveta spaţială NASA Magellan a avut învelişul său exterior acoperit cu argint, pentru a fi protejată de radiaţiile solare, în timpul expediţiei sale ştiinţifice;
– cel mai puternic aliaj din lume este format din argint şi aluminiu, constituind un element esenţial în fabricarea elicopterelor militare Apache;
– punctul de topire al argintului este foarte ridicat, de 961 de grade, ceea ce îl face a fi un metal rezistent termic, dar, în acelaşi timp, moale şi maleabil, având cea mai mare conductivitate;
– cea mai mare parte din argint (30%) este folosit în industria fotografică;
– ionii şi compuşii de argint ucid bacteriile, viruşi şi alţi microbi… de aceea e recomandat să folosiţi tacâmuri de argint etc.

Am oferit mai sus doar câteva dintre aplicaţiile majore pe care le are argintul pentru societatea umană actuală. De aceea, argintul ar putea fi denumit ca „metalul miraculos”; fără el, omenirea nu ar mai fi putut ajunge la stadiul actual de dezvoltare. Actualmente, argintul este extrem de subevaluat, deşi joacă un rol crucial în industria planetei. Odată ce omenirea va trece masiv la „energia verde” (în special zonele industriale din India şi China), cererea de panouri solare (ce folosesc masiv argintul) va creşte semnificativ (vezi un articol interesant de pe site-ul silverdoctors.com). Ce se va întâmpla atunci când cererea va depăşi excesiv de mult oferta? Ori preţul argintului va creşte semnificativ, ori omenirea va intra într-un fel de „colaps tehnologic” până când se vor găsi soluţii pentru înlocuirea argintului cu un alt metal. La ce se va ajunge? La un fel de „apocalipsă tehnologică”?