
Conform reputatului cercetător Zecharia Sitchin, povestea extratereştrilor Anunnaki sună astfel: o civilizație extraterestră avansată avea nevoie de aur, mai ales pentru atmosfera planetei lor; ar fi găsit acest aur pe Pământ, iar pentru asta extratereştrii Anunnaki i-ar fi creat pe oameni în laborator ca forţă de muncă pentru a exploata aurul. Dar, de-aici începe şi marea îndoială…
Dacă o civilizație extraterestră poate călători uşor prin sistemul solar sau mai departe, poate modifica genetic sau ghida o întreagă specie extraterestră, poate menține infrastructura spațială pe distanțe lungi și alte asemenea realizări, de ce-ar alege Pământul ca loc de minerit?? Pământul are o gravitație ridicată, o atmosferă groasă, are condiţii meteo dificile şi variate, dar și plăci tectonice. Fiinţele umane sunt lente, imprevizibile și necesită hrană, odihnă și structuri sociale; ele se pot revolta în cele din urmă.
Dar, centura de asteroizi și alţi asteroizi din sistemul nostru solar conțin cantități masive de aur și alte metale, au microgravitație, nu au atmosferă, nu necesită ridicarea de materiale din puțuri gravitaționale adânci și ar putea fi exploatați în întregime cu roboţi. Dacă Anunnaki ar fi suficient de avansați pentru a crea oameni, n-ar putea crea mai bine nişte roboți? Și nu ar fi mineritul de pe asteroizi mult mai ieftin și mai sigur decât mineritul unei planete?
Acest punct de vedere nu prea îşi prea găseşte răspuns în teoria lui Sitchin, iar acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri…











