Legătura misterioasă dintr-o străveche tăbliţă sumeriană şi prăbuşirea unui asteroid gigantic pe Terra acum 5.000 de ani

4.504 vizualizari

tablita NiniveUndeva la sfârşitul secolului al XIX-lea, în anticul oraş antic Ninive din Iraq (una dintre cele mai vechi aşezări umane din lume), în biblioteca subterană a regelui Assurbanipal s-a găsit o tăbliţă circulară de piatră, în care se descrie impactul unui asteroid pe Pământ, probabil cea mai veche relatare de genul acesta. Mult timp s-a crezut a fi o tăbliţă de origine asiriană, însă analiza computerizată a cerului de deasupra Mesopotamiei din anul 3300 î.Hr. a arătat că tăbliţa are o origine sumeriană.

Tăbliţa este de fapt un astrolab, cel mai vechi instrument astronomic cunoscut. În ea găsim o hartă stelară, cu unităţi de măsură marcate. Din păcate, mai lipsesc circa 40% de informaţii din tăbliţă, iar pe reversul ei nu se găseşte scris nimic.

În 2008, doi autori, Alan Bond și Mark Hempsell, au publicat o carte despre această tăbliţă, denumită „O observaţie sumeriană asupra evenimentului de impact Kofel”. „Evenimentul de impact Kofel” a avut loc în jurul anului 3100 î.Hr. în Austria, ca urmare a prăbuşirii unui asteroid. La locul impactului se poate observa o alunecare de teren uriaşă, de circa 500 de metri grosime şi 5 km diametru. Descoperită în secolul al XIX-lea, ea a rămas mult timp un mister, dar la mijlocul secolului al XX-lea s-a ajuns la concluzia că ea a fost cauzată de impactul unui meteorit foarte mare. Totuşi, la Kofel există o particularitate faţă de alte locuri de impact: acolo nu există niciun crater.

Cum s-a ajuns însă să se facă o legătură între sofisticata diagramă sumeriană de stele, descoperită în biblioteca subterană din Ninive, și impactul misterios care a avut loc în Austria? Tăbliţa sumeriană prezintă, de fapt, poziţia anumitor stele. Cu programe moderne de calculator s-a putut reconstrui cum arăta cerul nopţii în urmă cu mii de ani. Astfel, cercetătorii au stabilit că ceea ce înfăţişează tăbliţă reprezintă evenimentele de pe cer care au avut loc pe 29 iunie 3123 î.Hr. (în calendarul iulian). Astfel, data este extrem de apropiată cu cea calculată pentru evenimentul de impact de la Kofel.

Toate aceste date colaborate au dus la concluzia că atunci un asteroid de peste un kilometru în diametru s-a îndreptat spre Pământ, însă el nu a intrat în impact direct cu Terra, ci a venit într-un unghi foarte mic (de 6 grade) faţă de axa Pământului. În direcţia sa, asteroidul a „ras” un munte, denumit Gamskogel, aflat la 11 de kilometri de Köfel, acest lucru provocând asteroidul să explodeze înainte de a atinge punctul de impact final. El a călătorit vreo 5 kilometri în vale, asemenea unui mingi de foc. Asteroidul a creat alunecarea de teren, dar nu şi craterul de impact clasic.

Mark Hempsell, discutând despre evenimentul Kofel, a declarat: „O altă remarcă se poate face referitor la traiectorie. Norul-ciupercă care s-a creat a ajuns peste Marea Mediterană şi a reintrat în atmosferă peste Levant, Sinai şi nordul Egiptului. Încălzirea la sol, deși foarte scurtă, a fost de ajuns pentru a aprinde materiale inflamabile, inclusiv păr uman și haine. Probabil că mai multe persoane au murit sub impactul acestui nor-ciupercă, decât locuitorii din ​​Alpi, afectaţi de explozia de impact”.

Cu alte cuvinte, vechea hartă sumeriană a fost realizată pentru a vorbi despre impactul unui asteroid de peste 1 kilometru care a lovit Pământul în dimineața zilei de 29 iunie 3123 î.Hr.