Foarte multe persoane afirma că au văzut fantomele prietenilor sau ale rudelor înainte de a afla că acestea din urmă au murit. Fantomele care arată şi se comportă ca oamenii obişnuiţi cel mai adesea le comunică celor iubiţi că au venit să-şi ia rămas-bun, afirmă Jan Kurry, profesor de antropologie şi sociologie la Universitatea din Ontario, Canada. Iată câteva dintre întâmplările uimitoare povestite de acest cercetător.
Întâlnirea cu prietenul mort
Doi prieteni au deschis la Boston un magazin de confecţii, însă unul dintre ei a dispărut cu toţi banii. Cu toate acestea afacerea nu a dat faliment, ci dimpotrivă, cu timpul, cel de-al doilea patron a ajuns să aibă destul de mult succes în comerţ. Chiar şi el a fost uimit atunci când prietenul său a venit la el şi şi-a cerut scuze. În mod vizibil grăbit, prietenul a spus: M-am întors ca să-mi cer scuze în faţa ta. Iartă-mă! Omul de afaceri şi-a îmbrăţişat vechiul prieten şi i-a iertat totul. Faţa prietenului dispărut de mult timp strălucea de bucurie. Mulţumesc, a spus el şi în câteva momente a şi dispărut. Mai târziu omul de afaceri a aflat că fostul său partener a murit în dimineaţa zilei în care a venit în magazin, cu câteva ceasuri înainte de a ajunge acolo.
Soldatul mort care îi apare mamei sale
Un soldat americam care îşi satisfăcea stagiul militar în Germania înainte de a i se termină stagiul a apărut la el acasă, undeva la marginea oraşului Detroit, în momentul în care mama sa pregătea micul dejun. El i-a zâmbit şi i-a spus: Nu pot să stau prea mult, nici măcar la micul dejun. Am venit numai să-mi iau rămas-bun. După ce a spus aceste cuvinte s-a întors şi a ieşit afară. Mama uimită a ieşit în fugă după el, dar fiul dispăruse deja. Seara târziu, în aceeaşi zi, la această familie a venit un ofiţer care le-a spus că fiul a murit în urma unei întâmplări nefericite, cu o oră înainte de apariţia sa acasă, la 6.000 de mile de Detroit, în Germania.
Mortul care îi cerea nepoatei să se sinucidă
Un celibatar din New Jersey îşi iubea foarte mult tânăra nepoata. La un moment dat el a apărut la ea la serviciu, cerându-i cu îndârjire să-l asculte. Îmi cerea să mă sinucid, a povestit după aceea tânără. Îmi spunea că trebuie să fac acest lucru ca să rămân cu el pe veşnicie. Imediat ce unchiul a plecat, fata nedumerită şi-a sunat mama pentru a-i povesti despre întâmplarea care o îngrozise. Mama era speriată, spunea fata. Ea mi-a povestit cum în acea dimineaţă unchiul meu a murit din cauza unui atac de cord.
Câinele mort i se arată stăpânului său
Un fermier din statul New York şi-a amintit pe neaşteptate că de câteva ore nu l-a mai văzut pe credinciosul său Max, un câine bătrân. El l-a strigat pe câine, iar acesta a apărut în faţa stăpânului nu se ştie de unde. Max dădea bucuros din coadă şi îi lingea stăpânului mâinile, s-au aşezat amândoi jos, au împărţit sandvişul cu peste şi brânză. După câteva minute câinele a început să urle şi a dispărut nu se ştie unde. Stăpânul a fugit după câine, dar pe stradă a întâlnit un vecin care târa după el corpul credinciosului câine. Vecinul i-a spus: A murit. După cum se pare, cu vreo oră în urmă a fost lovit de o maşină. Fermierul a zis: Max a fost un câine atât de credincios, încât atunci când l-am strigat, el a venit la mine chiar şi de pe cealaltă lume.
Câinele mort îşi salvează fostul stăpân de la accident
Robin Deland conducea maşina noaptea târziu pe un drum de munte în statul Colorado, pe unde cu greu s-ar fi putut intersecta două maşini. La un moment dat, în lumina farurilor a apărut un câine. Maşina aproape că l-a lovit. Robin a pus frâna brusc. El a recunoscut câinele, acesta era Jeff al său, care murise cu o jumătate de an în urmă. Robin a coborât din maşină şi a început să strige câinele care de câteva luni nu mai era printre cei vii. Însă Jeff nu s-a întors deloc, el mergea înainte, către o curbă atât de strânsă încât din locul unde se afla Robin nu se vedea nimic. Când a ajuns acolo, acesta a observat că era un perete de munte surpat imediat după curba. Bolovanii se rupseseră din perete şi blocau tot drumul. Atunci când te aflai în mişcare nu ai fi avut cum să-l observi la timp pentru a evita o tragedie. Însă unde era Jeff se vedeau, el fiind cel care i-a salvat viaţa. Robin l-a căutat primprejur, dar fantoma câinelui său dispăruse.
Povestea setterului salvator
Iată o altă întâmplare din acelaşi stat Colorado. Era seară, furtună mare, iar Frank Talbert dormea în patul său, dormea atât de profund încât nici măcar furtuna cu tunete şi fulgere nu a reuşit să-l trezească. Ar fi trebuit însă să se trezească. Alături de casă a început să latre un câine. Era un lătrat atât de asurzitor, enervant. Frank a dat cearşaful la o parte, s-a îmbrăcat, pentru că lătratul nu înceta deloc. De această dată câinele latră chiar lângă uşă. Frank a deschis uşa şi a văzut un setter roşcat cu o pată albă pe piept, care se îndepărtă uşor de casă ca şi cum îl chema pe acesta după el. Frank a plecat după câine să vadă ce se întâmplă. În câteva momente, s-a auzit un tunet puternic, urmat de un fulger ca şi cum cerul s-ar fi rupt în două deasupra capului său. Frank s-a oprit şi s-a uitat înapoi: patul său era în flăcări pentru că fulgerul lovise chiar în casă să.
Trebuie să merg la un vecin, s-a hotărât Frank. După câteva minute îi povestea unui vecin aceasta stranie istorie, la care a luat parte acel câine care i-a salvat viaţa. Imediat după incident câinele a dispărut ca şi cum l-ar fi înghiţit pământul. Câinele, după câte văd, seamănă cu Sandy a mea, a spus vecinul gânditor. Numai că Sandy a mea a murit cu două luni în urmă, a conchis acesta.
Pisica Baghera îşi salvează fosta stăpână
Tatiana Savcenko din Moscova era medic de profesie. În anul 1947, după terminarea institutului, după repartizare aceasta a ajuns la Ashabad. Dispensarul era la marginea oraşului, iar ea trebuia să locuiască într-o casă mică din chirpici, acolo unde locuia o femeie singură, ai cărei doi fii muriseră în război. Stăpâna casei i-a dat doctoriţei camera care fusese a copiilor atunci când stăteau acasă. Singură piesă de mobilier din această cameră era un pat metalic, ale cărui picioare erau acoperite cu un fel de substanţă toxică împotriva insectelor. Pentru a înveseli cât de cât atmosfera şi a scăpa de singurătate, doctoriţa a adoptat o pisică neagră fără casă pe care a numit-o Baghera. Pisica se culcă la picioarele doctoriţei, iar aceasta îi dădea voie pentru că se temea că noaptea se poate trezi în pat cu vreun scorpion. Baghera îi era foarte devotată stăpânei sale şi a murit salvându-i acesteia viaţa (s-a năpustit asupra unui şarpe veninos care pătrunsese în cameră). Doctoriţa a fost foarte mâhnită atunci când a pierdut-o pe Baghera şi, amintindu-şi de ea, nu a mai vrut să-şi ia o altă pisică.
După aproximativ un an, Tatiana s-a trezit în toiul nopţii din cauza unui mieunat clar care se auzea chiar lângă urechea ei. I s-a părut că este chiar Baghera, glasul era foarte asemănător, însă când s-a trezit şi a aprins lampa în cameră nu era nici o pisică. Acum mieunatul chemător se auzea chiar sub fereastră. Doctoriţa a privit pe fereastră, dar nici acolo nu a reuşit să vadă nimic. Din cauza zgomotului s-a trezit şi stăpâna casei, chiar dacă ea nu auzise nici un mieunat. După câteva minute, Tatianei i s-a părut din nou că este chemată de Baghera. Împreună cu stăpâna, aceasta a ieşit în curtea înconjurată de un gard înalt şi au început să o strige pe pisica. În acest timp cerul deasupra lor s-a luminat ca atunci când este furtuna şi fulgeră, s-a auzit un zgomot puternic şi pământul sub picioarele lor a început să se cutremure. În câteva secunde casa lor s-a prăbuşit, transformându-se într-o grămadă de moloz. Acesta este cutremurul din anul 1948 din oraşul Ashabad, în care au murit aproape 100.000 de oameni.
Pisica omorâtă se răzbuna pe ucigaşii ei
Există însă şi altfel de exemple, atunci când fantomele unor animale chinuite şi ucise cu cruzime se răzbună de-adevăratelea pe cei care le-au făcut rău.
Un elev din Petersburg (Rusia), Vasili B., împreună cu un prieten al său, a hotărât de dragul experimentului să arunce pe scări de la etajul al XII-lea o pisică fără stăpân care s-a nimerit să le cadă în mână. După ce au aruncat-o, fără să pregete au mai lovit pisică moartă şi cu un băţ. După două săptămâni amândoi prietenii stăteau pe un peron aproape pustiu de la marginea oraşului. De peron se apropia un tren. Deodată, pe peron, la vreo 10 metri de ei, a apărut o pisică, o copie exactă a celei moarte. Elevii nu au avut timp să conştientizeze acest fapt, că pisica s-a îndreptat către ei, cu fiecare pas crescând în dimensiuni. Băieţii nu au putut să se mişte din loc. Apropiindu-se la vreo 3 metri de cei doi, pisica-monstru ai cărei ochi străluceau asemenea unor flăcări s-a aplecat la pământ şi a sărit în faţă. Vasili, care stătea pe margimea peronului, a căzut chiar sub roţile trenului aflat în mişcare.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Foarte multe persoane afirma că au văzut fantomele prietenilor sau ale rudelor înainte de a afla că acestea din urmă au murit. Fantomele care arată şi se comportă ca oamenii obişnuiţi cel mai adesea le comunică celor iubiţi că au venit să-şi ia rămas-bun, afirmă Jan Kurry, profesor de antropologie şi sociologie la Universitatea din Ontario, Canada. Iată câteva dintre întâmplările uimitoare povestite de acest cercetător.
Un celibatar din New Jersey îşi iubea foarte mult tânăra nepoata. La un moment dat el a apărut la ea la serviciu, cerându-i cu îndârjire să-l asculte. Îmi cerea să mă sinucid, a povestit după aceea tânără. Îmi spunea că trebuie să fac acest lucru ca să rămân cu el pe veşnicie. Imediat ce unchiul a plecat, fata nedumerită şi-a sunat mama pentru a-i povesti despre întâmplarea care o îngrozise. Mama era speriată, spunea fata. Ea mi-a povestit cum în acea dimineaţă unchiul meu a murit din cauza unui atac de cord.
Tatiana Savcenko din Moscova era medic de profesie. În anul 1947, după terminarea institutului, după repartizare aceasta a ajuns la Ashabad. Dispensarul era la marginea oraşului, iar ea trebuia să locuiască într-o casă mică din chirpici, acolo unde locuia o femeie singură, ai cărei doi fii muriseră în război. Stăpâna casei i-a dat doctoriţei camera care fusese a copiilor atunci când stăteau acasă. Singură piesă de mobilier din această cameră era un pat metalic, ale cărui picioare erau acoperite cu un fel de substanţă toxică împotriva insectelor. Pentru a înveseli cât de cât atmosfera şi a scăpa de singurătate, doctoriţa a adoptat o pisică neagră fără casă pe care a numit-o Baghera. Pisica se culcă la picioarele doctoriţei, iar aceasta îi dădea voie pentru că se temea că noaptea se poate trezi în pat cu vreun scorpion. Baghera îi era foarte devotată stăpânei sale şi a murit salvându-i acesteia viaţa (s-a năpustit asupra unui şarpe veninos care pătrunsese în cameră). Doctoriţa a fost foarte mâhnită atunci când a pierdut-o pe Baghera şi, amintindu-şi de ea, nu a mai vrut să-şi ia o altă pisică.
