Ce s-ar întâmpla cu noi dacă am putea percepe cu simţurile noastre razele ultraviolete şi cele infraroşii, lucru pe care în mod normal nu l-am putea face? Oare am înnebuni? Probabil că acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu un militar american, pe nume sergent Jim Fergusson, care lupta în războiul din Vietnam.
Medicul unităţii militare din care făcea parte îi dăduse dexedrină, un superexcitant care îi menţinea simţurile treze, ajutându-l să detecteze chiar şi zgomotul unei crăci rupte la 500m depărtare. Mai avea la el şi antidepresivele, pentru a-şi alunga angoasele. Într-o seară din iulie 1967, Fergusson a ieşit să patruleze. Odată ajuns într-o poiană, s-a trezit înconjurat din toate părţile de focuri de mitralieră.
Frica îi înceţoşa minţile. Era o frică roşie şi violentă, pe care nu o mai simţise niciodată. Aceasta i-a învăluit creierul. S-a trezit la pământ, înconjurat de cadavre, şi a fost nevoit să facă pe mortul până la căderea nopţii. Singurele senzaţii care îi ocupau creierul erau frica, moartea, viziunile oribile la care asistase şi gloanţele mari ale unui trăgător de elită, care pot să zboare cu uşurinţă un cap de pe umeri… Groaza era atat de mare, de parcă un comutator îi schimbase radical întregul psihic, creând noi şi neaşteptate conexiuni între neuronii săi. Un nou spaţiu s-a deschis atunci brusc în mintea sa; era ca un fel de reacţie chimică în urma căreia întregul univers se schimbase.
Fergusson nici măcar nu se gândea că înnebunise. Pur şi simplu, în creierul său nu mai era loc pentru gânduri. Se mulţumea să observe jungla, încercând şă găsească tabăra marinarilor. Simţurile i se acutizaseră enorm, ascuţindu-i la maxim percepţiile. Totul devenise ciudat. Puşca sa era din oţel lustruit, dar acum o vedea poroasă, cu nişte adevăraţi dinţi de fierăstrău, ca nişte breşe în metal. Culorile junglei deveniseră mult mai intense si parcă toate zgomotele şi culorile ei îi urlau în urechi. Exact aceasta era impresia percepută de Fergusson, nuanţe de roşu, de galben, de verde, a căror frecvenţe le percepea direct şi distinct cu urechile, ca şi cum ar fi devenit sunete.
Întors în tabără, primii militari pe care i-a întâlnit nu mai semănau cu militarii cunoscuţi de el. Erau acum transparenţi, translucizi, iar Fergusson putea pur şi simplu să vadă prin ei. Era o radiografie şocantă dar obiectivă, în care putea să vadă fiecare os, fiecare orqan care palpita în interior. O alchimie ciudată se petrecuse în creierul său, în urma căreia Fergusson căpătase o putere supranaturală.
Oamenii sunt obişnuiţi sau programaţi să perceapă numai spectrul vizibil al luminii. De aceea, noi vedem lumea într-o anumită manieră, cu forme opace, având anumite culori, întotdeauna aceleaşi. Jim Fergusson a spart, în urma neobişnuitei sale experienţe, limitele înguste ale spectrului obişnuit al percepţiilor umane. Ochii săi au devenit subit sensibili la radiaţiile ultraviolete şi la cele infraroşii. Viziunea sa asupra lumii s-a modificat şi ea.
Cazul său era prea bizar pentru a fi acceptat de o societate ce nu iubeşte mutanţii, aşa că Jim s-a trezit internat într-un spital militar din Saigon, apoi repatriat în Statele Unite şi încarcerat cu forţa într-un centru de reeducare. Şi totuşi, dacă viziunea lui Fergusson asupra Universului era cea justă sau, în orice caz mai completă şi mai obiectivă decât a noastră?
După 5 ani de psihoterapie şi neuroleptice, Fergusson fu eliberat. Abia ieşit, îşi luă un Colt 45 şi îşi zbură creierii. Îl omorâseră, de fapt, ierarhia militară, puterea politică şi socială, care nu a putut să accepte faptul că el era pur şi simplu un om mai diferit decât ceilalţi…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Ce s-ar întâmpla cu noi dacă am putea percepe cu simţurile noastre razele ultraviolete şi cele infraroşii, lucru pe care în mod normal nu l-am putea face? Oare am înnebuni? Probabil că acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu un militar american, pe nume sergent Jim Fergusson, care lupta în războiul din Vietnam.
