Haideţi să descoperim împreună enigma unui mare tablou românesc: „Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmizegetusa” de Sava Henţia. Oare a dispărut?

Sava Henţia (1848-1904) este un mare pictor român, poate mai puţin promovat la noi în ţară, dar care, cu siguranţă că ar merita să stea alături de celebrii Grigorescu, Aman şi Pallady.

Pe pagina sa de Wikipedia sunt prezentate mai multe capodopere ale domniei sale, însă nicăieri nu se vorbeşte despre un tablou minunat intitulat „Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmizegetusa”, capodoperă realizată în anul 1880 şi pe care o puteţi vedea în imaginea din stânga articolului (click pe imagine pentru MĂRIRE). De ce spun asta? Pentru că am citit într-o revistă „Magazin istoric” din 1969 despre acest tablou care se credea la un moment dat pierdut şi despre care se trăgea un semnal de alarmă.

Îmi permit să citez din acel articol:

Este o piesă rară, la care ţinem foarte mult. A trecut prin multe… P-aici a fost cutremur… Cutremurul cel mare din ’40 l-a năruit, împreună cu un perete pe care era fixat, şi atunci s-a prăpădit rău de tot. Dar noi l-am scos de sub dărîmături şi a rămas…” Şi rănile sunt multe… Pânza, sfâşiată pe alocuri, vopseaua scorojită, cârpăcelile primitive dau tabloului o înfăţişare dezolantă.

Este vorba, citind inscripţia pe care tabloul o poartă în dreapta, jos, de o pânză cu subiect istoric a lui Sava Henţia. Tabloul poartă data 1880; a fost executat deci la numai doi ani după războiul pentru cucerirea independenţei de stat, la care autorul participase, împreună cu Grigorescu, ca pictor de campanie, dar tema sa este dintr-o epocă mult anterioară, oglindind un moment important legat de naşterea poporului nostru.

Multă vreme, tabloul „Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmizegetusa” a fost socotit pierdut. Aşa era menţionat chiar în lucrările de specialitate consacrate lui Sava Henţia. În ultimii ani s-a constatat că tabloul nu dispăruse, ci exista la Căldăruşani. Nu este cazul aici să facem o discuţie amplă privind calităţile artistice ale acestei lucrări. Este o problemă a specialiştilor în istoria artei româneşti. Faptul însă că o asemenea lucrare, purtând semnătura unui mare artist, se află într-o stare jalnică, ne-a îndemnat să aşternem aceste rânduri, fiind convinşi că cei în drept vor interveni. Şi acest lucru e foarte necesar, căci pictura românească cu subiect istoric nu este atît de bogată încât să fie îngăduită risipa.

Bun, au trecut 44 de ani de atunci… Mănăstirea Căldăruşani ştiu că se află aproape de Bucureşti. Este vreun bucureştean sau vreun locuitor din zonă care să-mi certifice faptul că acest tablou a fost salvat şi este expus acolo? Sau s-a prăpădit? În ultimul caz, mi-ar părea extrem de rău, căci pare a fi un tablou minunat ce poate rivaliza cu marile tablouri istorice ale lumii.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.