„Extratereştrii anorganici” s-ar putea afla în interiorul „norilor negri” care se găsesc în întreg Universul

Pe Pământ viața este organică. Aceasta este compusă din molecule organice, care sunt pur și simplu compuși ai carbonului, cu excepția carbonaților și dioxidului de carbon. Cu toate acestea, fizicienii cred că este destul de posibil că ar putea exista forme de viață anorganice în Univers! În 1959, renumitul astronom și cosmolog Fred Hoyle a publicat fascinanta carte ştiinţifico-fantastică „Norul negru”.

În ea, Hoyle descrie ceea ce se întâmplă atunci când un grup de oameni de știință monitorizează sosirea unui enorm nor de gaz ce intră în sistemul solar și amenință să distrugă cea mai mare parte a vieții pe Pământ prin blocarea radiației Soarelui. O examinare mai atentă a norului negru arată că este de fapt un super-organism, mult mai inteligent decât oamenii, care a fost surprins să găsească forme de viață inteligente pe o planetă solidă.

Dar, unii oameni de ştiinţă cred că aceste forme complexe de viaţă ar putea exista şi în realitate, nu doar în cărţile SF. În eseul său intitulat „Viața este analogă sau digitală?”, Freeman Dyson de la Institutul Princeton pentru Studii Avansate sugerează faptul că „o formă analogică de viață, cum ar fi norul negru al lui Hoyle, se adaptează mai bine la temperaturi scăzute, deoarece un nor îşi poate extinde memoria sa fără limite, prin creșterea la scară liniară.” Energia acestui nor este dobândită din gravitație sau din lumina stelelor, obţinând nutrienţi chimici din praful interstelar. În loc de a avea un sistem nervos central, ca cel al omului, norul negru dispune de o rețea de semnale electromagnetice cu rază lungă de acțiune, care transmit informații și care coordonează activitățile sale. Cum „viaţa” sa se bazează pe silicon şi nu pe apă, norul negru se poate adapta la temperaturi extrem de scăzute. Cererea sa de energie se va diminua odată cu scăderea temperaturii.

În concluzie, viață extraterestră poate fi mai ciudată decât ne putem imagina.