Era în vechime o religie universală? Crucea, botezul şi împărtăşania existau şi la vechile triburi din Mexic şi Peru…

Nimic nu pare a-i fi surprins mai mult pe primii aventurieri spanioli din Mexic şi Peru decât extraordinarele asemănări ce existau între lumea veche şi credinţele religioase şi riturile ce erau deja împământenite în lumea cea nouă. Din păcate, preoţii spanioli au privit aceste asemănări ca pe o lucrare a diavolului.

Credinţa băştinaşilor în cruce şi prezenţa ei constantă în clădirile şi în cadrul ceremoniilor religioase au constituit principalele motive ale uimirii lor. Într-adevăr, nicăieri în altă parte, nici chiar în India sau Egipt, crucea nu era atât de profund venerată ca la triburile de pe continentul american. Motivul acestei venerări era similar cu acela din continentul european. În Europa, ca şi în America, deci în est ca şi în vest, crucea era simbolul vieţii, uneori al vieţii fizice, dar cel mai adesea al vieţii eterne. De asemenea, era valabilă în ambele emisfere, venerarea discului solar.

Există şi o similitudine a cuvintelor ce însemnau Dumnezeu. Astfel, „Dyaus pitar” din sanscrită, seamănă cu grecescul „Zeus„, cu latinescul „Deus”, cu celticele „Dia” şi „Ta” (pronunţat Thyah), ceea ce conduce la o afinitate cu termenul egiptean Tau, cu ebraicul Yah, cu termenii mexicani Teo sau Zeo.

Ritualurile botezului erau practicate de toate popoarele. În Babilon şi Egipt, candidaţii la iniţierea în Mistere erau mai întâi botezaţi. În lucrarea „De Baptismo”, Tertulian arăta că acestora li se promitea reînvierea şi iertarea păcatelor. Revenind în Mexic şi Peru, trebuie arătat că acolo botezul pruncilor era un ceremonial solemn, constând din stropirea cu apă, semnul crucii şi rugăciunile înălţate pentru spălarea păcatelor. În plus, triburile din Mexic, America Centrală şi Peru se aseamănă cu popoarele lumii vechi şi în ceea ce priveşte riturile legate de confesiune, iertarea păcatelor, post şi căsătorie, aceasta din urmă fiind oficiată de preoţi prin unirea mâinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centrală şi Peru aveau chiar şi un ceremonial asemănător împărtăşaniei, prin care prăjiturelele însemnate cu tau (o formă egipteană a crucii) erau mâncate. Numite „carnea lui Dumnezeu “, ele se asemănau perfect cu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din răsărit.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.