Misteriosul sistem imunitar al nevertebratelor neutralizează bacteriile toxice printr-un mecanism uluitor
Studiind viețuitoarele mărilor, oamenii de știință au rămas uimiţi de mecanismul imunitar al nevertebratelor oceanice. Bacteriile și nevertebratele coexistă de milioane de ani, de dinainte de evoluția vertebratelor. Întrucât rolul primar al bacteriilor este acela de a descompune materia organică, nevertebratele primitive au dezvoltat un mecanism de imunitate care împiedică bacteriile să le invadeze țesuturile. Sistemul imunitar al omului și al vertebratelor au fost studiate în detaliu, dar se cunoaște prea puțin despre mecanismul de apărare al nevertebratelor.
Se știe că anticorpii din vertebrate servesc ca mecanism de apărare esențial; când formarea acestora se întrerupe, animalul devine vulnerabil. În cazul nevertebratelor, deși nu se produc anticorpi, ele sunt rezistente la bolile bacteriene. Pe ce se întemeiază această imunitate? În studiile făcute, crabul Limulus polyphemus numit și „crabul pantof de cal”, unul dintre cele mai vechi viețuitoare de pe glob, a servit ca instrument primordial de cercetare. S-a dovedit astfel că Limulus rezistă atacului bacterian prin formarea unui cheag de sânge la locul infecției. Sângele său albastru neutralizează compușii toxici, secretați de bacterii, prin agenți bactericizi potențiali aflați în sângele său.
Coagularea celulelor sanguine în Limulus este produsă, după toate probabilitățile, de prezența lipopolizaharidelor (LPS), o componentă a pereților celulari ai tuturor bacteriilor gram negative. Factorul de coagulare – care poate fi izolat din celulele sanguine – conține o enzimă activată de LPS. Aceasta acționează asupra unei proteine de coagulare cu o greutate moleculară extrem de mică, rupând un lanț polipeptidic rezultat din polimerizarea proteinei de coagulare. Reacția se numeşte „Limulus amebocyte lysate test” (LAL). Prin îndepărtarea unui inhibitor din LAL, s-au detectat 10^-11 LPS pe milimetru.
Aceasta a făcut posibilă utilizarea testului în domeniul farmaceutic și medical. În industria farmaceutică el se folosește la detectarea contaminărilor cu LPS a medicamentelor injectabile, iar în medicină pentru a determina concentrațiile de LPS în fluidele corporale (inimă, splină, lichidul cefalorahidian). LPS (lipopolizaharidele componente ale pereților celulari ai bacteriilor gram negative) sunt din punct de vedere biologic unele dintre cele mai active molecule cunoscute de om. Odată intrate in fluxul sanguin ele pot provoca permeabilitatea capilară, coagularea intravasculară, reacții pirogenice și moartea. Din cauza acestei toxicități medicamentele injectabile trebuie testate cu grijă pentru a se determina dacă produsul nu depășește cumva un nivel suportabil de LPS.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Studiind viețuitoarele mărilor, oamenii de știință au rămas uimiţi de mecanismul imunitar al nevertebratelor oceanice. Bacteriile și nevertebratele coexistă de milioane de ani, de dinainte de evoluția vertebratelor. Întrucât rolul primar al bacteriilor este acela de a descompune materia organică, nevertebratele primitive au dezvoltat un mecanism de imunitate care împiedică bacteriile să le invadeze țesuturile. Sistemul imunitar al omului și al vertebratelor au fost studiate în detaliu, dar se cunoaște prea puțin despre mecanismul de apărare al nevertebratelor.
