Enigmaticele catacombe din Malta… Locuitorii maltezi se închinau unui zeu reptilian înainte ca Sf.Pavel să-i convertească la creştinism?

5.051 vizualizari

În 1902, în oraşul Paola de pe insula Malta, muncitorii care încercau să construiască un complex nou de locuinţe, au dat peste un vast complex subteran, care data din perioada preistorică a Maltei, având aproximativ 3000 de ani vechime. De atunci, întreaga zonă a devenit un Patrimoniu Mondial UNESCO, fiind numit oficial Hal Saflieni Hypogeum. O cercetare arheologică mai extinsă a sitului a descoperit peste 30.000 de schelete umane,  inclusiv bărbaţi, femei şi copii. Multe cranii au o formă alungită şi neobişnuită, lucru care i-a uimit pe oamenii de ştiinţă, în privinţa originii lor etnice. Au început să se răspândească zvonuri, precum că acest sit constituie dovada tangibilă a unor specii umane subterane.

Locuitorii antici ai insulei se angajau în sacrificii umane, pentru a potoli setea zeului lor subteran, care se credea că locuia sub insulă. Numele pe care ei l-au dat acestui zeu se traduce prin „şarpe”. Atunci când Sfântul Pavel a fost naufragiat pe insula Malta, aşa cum apare în Biblie, se crede că el a fost muşcat de însuşi acest şarpe:

„1. Şi după ce am scăpat, am aflat că insula se numeşte Malta.
2. Iar locuitorii ei ne arătau o deosebită omenie, căci, aprinzând foc, ne-au luat pe toţi la ei din pricina ploii care era şi a frigului.
3. Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldură şi s-a prins de mâna lui.
4. Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui, ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este omul acesta, pe care dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare.
5. Deci el, scuturând vipera în foc, n-a pătimit nici un rău.
6. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată mort. Dar aşteptând ei mult şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schimbat gândul şi ziceau că el este un zeu.”
(Fapte 28:1-6)

Sf.Pavel a petrecut o mare parte pe această insulă în încercarea de a converti la creştinism locuitorii care se închinau zeităţii reptiliene. Se crede că unii oameni erau pedepsiţi în aceste catacombe, pentru a fi devoraţi de către marele şarpe, drept ofrandă.

Există o poveste conform căreia în anii 40, o lucrătoare la ambasada britanică din Malta a convins ghidul să o lase să pătrundă într-un loc din catacombă, interzis publicului. După ce a intrat într-un mic portal din perete, ea pretinde că a observat 20 de fiinţe reptiliene, acoperite cu păr alb; când una din aceste fiinţe şi-a ridicat palma, lumânarea din mâna femeii s-a stins. Cât adevăr şi câtă legendă există în această poveste, Dumnezeu ştie…