Mai întâi, să ne aducem puţin de teoria lui James Lovelock denumită „Teoria Gaia” sau „ipoteza biochimică”. Conform domniei sale, biosfera şi toate elementele fizice ale Pământului (atmofera, criosfera, hidrosfera şi litosfera) sunt integrate foarte apropiat, pentru a forma un sistm complex de interacţiune, care menţine climatul şi procesele geochimice, prin multiple echilibrări stabile şi dinamice, auto-controlate prin mecanisme interne. Cu alte cuvinte, Pământul este viu, fiind un organism gigantic care simte şi reacţionează.
Această teorie ar schimba complet condiţia noastră pe Pământ. Viaţa şi creaturile vii sunt rezultatul proceselor geochimice auto-regulatoare ale acestui organism, conform propriilor sale nevoi.
Ce-ar fi dacă am extinde teoria Gaia la întreg Universul? Ce-ar fi dacă toate corpurile cereşti, toate stelele, toate galaxiile, toate nebuloasele…toate formează un macro-organism conştient, total necunoscut nouă?
Să privim împreună aceste poze:
Poza de mai sus reprezintă fotografia nebuloasei B1509. Nu-i aşa că seamănă cu o mână?
Despre poza de mai sus găsiţi mai multe informaţii în acest articol: Ochiul lui Dumnezeu, fotografiat de NASA. Nu-i aşa că seamănă perfect cu un ochi albastru?
Nebuloasa de mai sus a fost denumită GUM-19, iar prin infraroşu apare întunecată într-o parte şi luminoasă în cealaltă parte. Într-o parte, hidrogenul cald este iluminat de o stea albastră denumită V391 Velorum. Partea întunecată semănă cu un chip uman. Dacă tăiem jumătate de imagine, lăsăm doar partea întunecată şi o copiem cu efectul „oglindă”, iată ce rezultă:
E adevărat că astronomia ne spune faptul că stelele moarte pot crea sculpturi-fantezie din praf şi gaz, dar cum de aceste nebuloase au forma unor părţi componente ale trupului uman?
Să nu uităm că vechea civilizaţie hindusă susţinea faptul că întreg Universul este o fiinţă inteligentă masivă, denumită Brahman, a cărei natură este descrisă ca fiind „transpersonală”, iar toate ciclurile de existenţă depind de respiraţia lui Brahman, aşa cum ştiinţa modernă ne vorbeşte de expansiunea şi contracţia Universului. Am putea noi, oamenii, fi astfel asemenea unor microbi ce trăiesc într-un organism viu?