Cum s-a sinucis inventatorul radioului FM din cauza marilor corporaţii
„AM înseamnă muzică obişnuită (Average Music), iar FM înseamnă muzică deosebită (Fancy Music)”. Deşi incorectă din punct de vedere tehnic, această părere a unui tânăr dintr-un oraş minier din zona rurală a statului Pennsylvania caracteriza destul de bine începuturile transmisiunilor în bandă FM, ce conţineau doar muzică clasică, în timp ce muzica la modă era difuzată de posturile AM.
FM, care înseamnă modulaţie de frecvenţă (AM înseamnă modulaţie de amplitudine), a fost inventată de Edwin Howard Armstrong în încercarea de a obţine o claritate de cristal a frecvenţelor înalte şi o rezonanţă puternică a başilor, concomitent cu reducerea zgomotului de fond.
Mulţi s-ar fi aşteptat ca inventatorul transmisiei radio FM să fie întîmpinat cu ropote de aplauze, iar invenţia să-i fie pusă imediat în aplicare. Însă dezvoltarea acestui tip de transmisie radio, în ciuda potenţialului său ridicat, recunoscut imediat de toată lumea, a fost frânată vreme de mulţi ani de birocraţie şi de reglementări meschine. Cei ce dictau progresul în America i-au ponegrit reputaţia lui Armstrong, iar hărţuirile acestora l-au împins în cele din urmă la sinucidere.
Armstrong realizase unul dintre primele receptoare funcţionale de transmisii AM pe cînd era încă student, în anul 1912. Însă fiind pasionat de muzică, îl deranjau zgomotul de fond şi distorsionările produse de aparatul său, precum şi de celelalte aparate timpurii. El şi-a dat seama că problema se datora în mare parte faptului că posturile de radio emiteau în AM, care, conform denumirii, pot modifica amplitudinea (adică volumul) semnalului, însă nu-i pot îmbunătăţi frecvenţa – o componentă mai importantă a sunetului, mai ales în cazul muzicii, care are o gamă de frecvenţe cu mult mai largă decât cea a vocii umane.
Armstrong, al cărui geniu inovator este adeseori comparat cu cel al lui Edison, a construit astfel primul emiţător ce modula frecvenţa. Transmisiile timpurii ale acestuia, realizate din vârful clădirii Empire State Building dintr-un studio experimental ce-i fusese împrumutat de către nou-formata Corporaţie Americană de Radio (RCA), i-au confirmat teoriile. Muzica transmisă în bandă FM era practic lipsită de zgomot de fond şi se remarca printr-o fidelitate ce nu putea fi obţinută prin transmisii AM. Cu siguranţă, se gândea tânărul Armstrong, satisfăcut, transmisiile radio aveau să fie revoluţionate.
Insă se înşela. Temându-se că investiţiile importante făcute în emiterea în bandă AM vor fi subminate, iar locul fruntaş ocupat în domeniu îi va fi uzurpat, RCA, alături de alte reţele, l-au târât pe Armstrong în procese interminabile, transformându-l într-un proscris al acestei industrii. Chiar şi Comisia Comunicaţiilor Federale (FCC), sub influenţa ostilităţii manifestate de reţele faţă de Armstrong, a plasat întreaga bandă FM într-un domeniu nefavorabil de transmisii şi a limitat drastic puterea de emisie a posturilor FM. Curând după aceasta, FCC a emis şi alte reguli ce restricţionau suplimentar emisiile în bandă FM, frânându-le dezvoltarea.
Armstrong a devenit depresiv. Se luptase ani de zile cu industria radio şi cu Comisia Federală, deschizând o întreagă reţea de posturi FM în statul New England şi asigurând în acea zonă primele transmisii radio calitativ superioare de muzică; acum, aceste posturi erau în primejdie. El crease de unul singur aproape toată schema circuitelor de bază, ce este folosită şi în prezent în emisiile FM; la acea dată exista riscul ca, prin regulile emise de FCC, întregul echipament să devină desuet. În anul 1954, când majoritatea patentelor sale ingenioase erau ameninţate de procese intentate de marile corporaţii, Armstrong a sărit în gol din apartamentul său din Park Avenue.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
„AM înseamnă muzică obişnuită (Average Music), iar FM înseamnă muzică deosebită (Fancy Music)”. Deşi incorectă din punct de vedere tehnic, această părere a unui tânăr dintr-un oraş minier din zona rurală a statului Pennsylvania caracteriza destul de bine începuturile transmisiunilor în bandă FM, ce conţineau doar muzică clasică, în timp ce muzica la modă era difuzată de posturile AM.
