Louis Pasteur, deşi era de formaţie chimist (doctor în chimie şi în fizică), începând cu anul 1871 a abordat cercetarea bolilor infectioase care provocau, în cazul izbucnirii unei epidemii, moartea a milioane de oameni. Până la el cauzele bolilor infectioase erau doar bănuite că ar fi microbii, dar până atunci nimeni nu dovedise acest lucru şi nimeni nu se ocupase în mod serios de studierea lor. Înaintea lui, medicina era încă „o artă nesigură” la fel ca pe vremea lui Paracelsus, iar însănătoşirea bolnavilor – o chestiune de noroc.
După ce Pasteur, ajutat de colaboratorii săi, a reuşit să dovedească faptul că agenţii bolilor contagioase şi ai infecţiei rănilor în chirurgie sunt microbii, au existat totuşi savanţi care susţineau în continuare că microbii sunt inofensivi. Unul dintre aceştia, profesorul Pettenkofer, vrând să dovedească că microbii sunt inofensivi, a înghiţit o cultură microbiană ce conţinea bacili de holeră, în faţa studenţilor săi. Spre surprinderea tuturor, profesorul a scăpat cu viaţă, nici măcar nu s-a îmbolnăvit. De fapt, gestul lui Pettenkofer, care putea să-l coste viaţa, a dovedit ceea ce susţinea Koch, şi anume că bacilii holerei se dezvoltă numai într-un mediu nutritiv prielnic, condiţie pe care intestinele profesorului respectiv nu o îndeplineau.
Convins fiind de veridicitatea descoperirilor făcute de el, pentru a se feri de boli, Pasteur însuşi acasă curăţa tacâmurile la masă, punea să se spele bine toate zarzavaturile şi fructele crude, trecea pâinea prin flacără sau o răzuia pe deasupra cu un cuţit. Pe stradă se ferea de praful scuturat de câte o gospodină zeloasă şi când trecea prin faţa unui spital îşi acoperea gura şi nasul cu o batistă”.
Deşi a evitat microbii, n-a scăpat de moarte, decedând în 1895, la vârsta de aproape 73 de ani. După incinerarea rămăşiţelor sale pământeşti, urna cu cenuşa lui Pasteur a fost depusă în cripta special amenajată în subsolul institutului care-i poartă numele.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Louis Pasteur, deşi era de formaţie chimist (doctor în chimie şi în fizică), începând cu anul 1871 a abordat cercetarea bolilor infectioase care provocau, în cazul izbucnirii unei epidemii, moartea a milioane de oameni. Până la el cauzele bolilor infectioase erau doar bănuite că ar fi microbii, dar până atunci nimeni nu dovedise acest lucru şi nimeni nu se ocupase în mod serios de studierea lor. Înaintea lui, medicina era încă „o artă nesigură” la fel ca pe vremea lui Paracelsus, iar însănătoşirea bolnavilor – o chestiune de noroc.
